Negocierile critice privind viitorul mineritului de mare adâncime și al extracției de minerale au început luni în Jamaica, în timp ce conservatorii urmăresc să țină în frâu o industrie în curs de dezvoltare care, până în prezent, nu dispune de un cadru de protecție semnificativ, potrivit AFP.
Autoritatea Internațională a Fundului Mării (ISA) – un organism interguvernamental puțin cunoscut, cu sediul în Kingston – și statele membre ale acesteia au petrecut ultimul deceniu încercând să elaboreze un cod minier pentru posibila exploatare a nichelului, cobaltului și cuprului în zonele adânci ale fundului mării, care nu se află în afara jurisdicțiilor naționale.
Dar până acum, un acord a fost greu de obținut.
Iar de duminică, după expirarea unui termen limită invocat de micul stat din Pacific, Nauru, AIS ar fi acum obligată să ia în considerare – deși nu neapărat să acorde – licențe pentru operațiuni miniere potențial devastatoare pentru mediu dacă guvernele le solicită.
Acesta ar fi un pas mai departe decât status quo-ul, care până acum a văzut doar permise de explorare acordate, în timp ce sectorul minier de mare adâncime tânjește să se lanseze cu adevărat.
ISA, care se reunește până la sfârșitul lunii, intră în „cea mai critică perioadă de luare a deciziilor din istoria existenței sale”, a declarat Emma Wilson, de la Deep Sea Conservation Coalition.
„Nu putem permite ca activitățile de exploatare să înceapă” înainte de a exista reglementări adecvate, a declarat reprezentantul Chile în consiliul format din 36 de membri ai ISA în deschiderea sesiunii de luni.
„Ar trebui să inițiem o pauză de precauție”.
În luna martie, Consiliul ISA, organismul de decizie privind contractele, a menționat că exploatarea comercială „nu ar trebui să se desfășoare” până când codul minier nu va fi în vigoare.
Dar nu au reușit să ajungă la un acord asupra procesului de examinare a unei posibile cereri sau asupra interpretării exacte a clauzei declanșate de Nauru.
ONG-urile, care se tem că societățile ar putea exploata vidul juridic, speră că Consiliul va lua o decizie mai clară până la încheierea lucrărilor la 21 iulie.
„Între minunile naturale ale adâncurilor oceanului și mașinile de minerit nu prea mai există nimic”, a declarat Francois Chartier de la Greenpeace.
„Cursa” pentru apărarea oceanului
„Cursa pentru apărarea oceanului se încinge la ISA”, a declarat Sofia Tsenikli, care conduce campania DSCC pentru un moratoriu asupra exploatării miniere la mare adâncime.
În prezent, mai puțin de 20 de țări susțin moratoriul, dar ecologiștii speră să adune ceea ce ei consideră a fi o majoritate tăcută până la sfârșitul lunii iulie.
Chile, Franța, Palau și Vanuatu au ales să ducă dezbaterea la nivel politic.
La cererea lor, și pentru prima dată, adunarea celor 167 de state membre ale ISA va discuta o „pauză de precauție” în minerit atunci când se va reuni între 24 și 28 iulie.
Alții insistă asupra finalizării codului minier, pentru a permite ca exploatarea să pornească în sfârșit.
„Avem… o ocazie unică de a face lucrurile cum trebuie și trebuie să investim timp și energie în acest proces”, a declarat secretarul general al ISA, Michael Lodge, adăugând că un „cadru riguros și precaut” ar permite statelor să „treacă la următoarea etapă de exploatare”.
Însă multe ONG-uri care acuză ISA că este pro-industrie susțin că niciun nivel de exploatare minieră nu este sigur.
În același timp, orice exploatare minieră trebuie să fie compatibilă cu recentele măsuri luate de comunitatea internațională pentru a reglementa apele internaționale și cu ambiția acesteia de a conserva 30% din oceanele lumii până în 2030.
ONG-urile și oamenii de știință spun că exploatarea minieră a adâncurilor marine ar putea distruge habitate și specii care ar putea fi încă necunoscute, dar care sunt potențial vitale pentru ecosisteme.
De asemenea, ei spun că riscă să perturbe capacitatea oceanului de a absorbi dioxidul de carbon emis de activitățile umane și că zgomotul pe care îl produce interferează cu comunicarea unor specii precum balenele.
„Dacă guvernele sunt serioase în ceea ce privește acreditările lor de mediu, trebuie să spună nu exploatării miniere la mare adâncime – fără dubii, fără daruri”, a declarat Chartier.
