Lumea ar putea rămâne fără hrană până în 2050 din cauza scăderii randamentelor culturilor, a investițiilor insuficiente în cercetarea agricolă și a șocurilor comerciale, potrivit trimisului special al lui Joe Biden pentru securitate alimentară, Dr. Cary Fowler, scrie The Guardian.
Fowler, care este cunoscut și ca „părintele” Svalbard Global Seed Vault, un depozit global de semințe pentru cele mai importante culturi, a declarat că studiile efectuate de economiștii agricoli au arătat că lumea trebuie să producă cu 50-60% mai multe alimente până în 2050 pentru a-și hrăni populația în creștere. Însă, potrivit estimărilor, ratele de randament ale culturilor ar urma să scadă cu 3-12% ca urmare a încălzirii globale.
„Vom fi destul de departe de a fi capabili să asigurăm o astfel de creștere a producției de alimente până la jumătatea secolului”, a spus Fowler.
Întrebat de Guardian Australia dacă a descris situația ca fiind o „criză existențială”, Fowler a răspuns: „Este destul de aproape de ea, nu-i așa?”.
Fowler s-a aflat marți în Canberra, Australia, pentru a ține discursul principal la conferința anuală a Fondului Crawford. Titlul conferinței este „Securitatea alimentară globală într-o lume mai riscantă”.
El a fost numit în rolul de trimis special de către Biden în 2022. Printre funcțiile sale anterioare se numără cele pe care le-a avut în cadrul Global Crop Diversity Trust și al Consiliului pentru Alimentație și Dezvoltare Agricolă Internațională.
Fowler a declarat că agricultura australiană are multe de oferit la nivel mondial în materie de cercetare și dezvoltare în ceea ce privește securitatea alimentară în contextul încălzirii și uscării climei, după ce a construit o industrie de top la nivel mondial în ciuda solurilor sărace și a climatului dificil. Industria în creștere a culturilor indigene a atras, de asemenea, interesul global.
Dar a avertizat că multe țări au devenit mai puțin preocupate de provocările care le așteaptă, în urma creșterii uriașe a productivității, care a dus la o creștere masivă a producției de alimente în ultimul secol.
„Ne aflăm în mijlocul unei crize alimentare globale”, a spus el. „Mai mult de 700 de milioane de oameni erau subnutriți în 2022, comparativ cu 613 milioane în 2019. Este un număr incomprehensibil de mare și o tragedie umană. Fiecare țară este afectată, inclusiv țări precum Australia, dar mai ales cele mai vulnerabile din întreaga lume.”
Criza a fost exacerbată de întreruperea lanțului de aprovizionare din cauza pandemiei Covid-19, invazia Rusiei în Ucraina, prețurile ridicate ale îngrășămintelor și stocurile reduse de cereale disponibile. Având în vedere că 131 din cele 196 de țări din lume sunt importatori neți de alimente, a spus Fowler, orice șocuri la nivelul unui sistem global ar avea un impact imediat asupra comerțului.
„Ca urmare a tuturor acestor lucruri, o serie de țări au luat măsuri de restricționare a comerțului, iar acest lucru a agravat și mai mult problema”, a spus el.
„Pentru că, de obicei, comerțul este modul în care compensezi deficitele pe termen scurt din propria producție. Așa că, dacă vă puneți întrebarea care sunt cauzele, atunci trebuie să vă uitați la climă, la stocuri, la comerț și la conflicte”.
Fowler a declarat că țările trebuie să își sporească investițiile în cercetarea agricolă, inclusiv în proiecte pe termen mai lung, de tip „moonshot”, care nu aduc beneficii pe termen scurt. Bugetul de cercetare și dezvoltare agricolă al Statelor Unite a fost la același nivel ca în urmă cu 50 de ani, dacă se ia în considerare inflația.
„Multe țări dezvoltate, iar eu pun Statele Unite în această categorie, au … rămas în urma Chinei în ceea ce privește investițiile publice în cercetare și dezvoltare agricolă”, a spus el.
În timp ce o parte din finanțarea cercetării a fost preluată de sectorul privat, a spus el, în ultimii ani, o mare parte din aceasta s-a concentrat pe dezvoltarea și comercializarea de noi produse alimentare și băuturi, mai degrabă decât pe programele de ameliorare a plantelor din sectorul public sau pe efectele secetei sau ale schimbărilor climatice asupra culturilor pentru producția de alimente.
„Nu toți banii sunt investiți în mod egal, dacă încercăm să reparăm aceste rezultate”.
