Flamingo și pelicani dalmațieni se relaxează în apele azurii ale unei lagune de mică adâncime de lângă coasta adriatică a Albaniei. Însă ecologiștii avertizează că zilele acestui paradis aviar ar putea fi numărate, deoarece în apropiere se construiește un nou aeroport pentru a profita de boom-ul turistic al națiunii balcanice, transmite AFP.
Construcția acestuia în apropiere de Vlora a declanșat proteste din partea ecologiștilor, care spun că este construit în interiorul unei zone protejate și reprezintă un risc serios pentru o varietate de păsări.
„Acest proiect contravine legilor naturii”, a declarat Zydjon Vorspi de la grupul de protecție și conservare a mediului natural din Albania.
„Construirea unei infrastructuri atât de vaste într-o zonă cunoscută la nivel mondial pentru biodiversitatea sa excepțională înseamnă blocarea căilor păsărilor și crearea unor probleme majore pentru populațiile locale, dar și internaționale.”
Laguna este alimentată de râul Vjosa, prezentat ca fiind ultimul mare „râu sălbatic” din Europa, care a primit statutul de parc național cu multă fanfară de către guvernul albanez în martie, după o campanie susținută de starul hollywoodian Leonardo DiCaprio.
Milioane de păsări trec în fiecare an prin laguna Narta și prin estuarul Karavasta, situat în apropiere, la nord, oferind zone critice pentru speciile migratoare care călătoresc între nordul Europei și continentul african.
Potrivit ecologiștilor, aeroportul va avea probabil un impact direct asupra habitatului, deoarece avioanele cu reacție vor perturba căile de migrație și zonele de cuibărit, ceea ce ar putea afecta iremediabil ecosistemul fragil.
„Putem vedea deja că unele specii sunt stresate”, a declarat pentru AFP Niko Dumani, un specialist în biodiversitate.
Dar guvernul albanez neagă că aeroportul încalcă zonele protejate și a declarat că proiectul va fi un impuls atât de necesar pentru turism.
„Aeroportul va fi construit oricum”, a declarat premierul Edi Rama. „Va fi o valoare adăugată și în niciun caz o amenințare la adresa ecosistemului”.
„O viață mai bună”
La două ore și jumătate de mers cu mașina la sud de Tirana, laguna Narta și împrejurimile sale mlăștinoase găzduiesc peste 200 de specii de păsări, dintre care 33 se află pe lista roșie a Albaniei privind flora și fauna pe cale de dispariție.
Este destinația finală a râului Vjosa – unul dintre ultimele râuri neamestecate din Europa – înainte de a se vărsa în Marea Adriatică printr-un labirint de căi navigabile și mlaștini ideale pentru păsări.
Dar la doar cinci kilometri nord, în linie dreaptă, echipele de constructori pun bazele aeroportului de 104 milioane de euro (112 milioane de dolari), care își propune să primească două milioane de pasageri pe an până în 2025.
Localnicii susțin în mare măsură aeroportul, care speră că va aduce locuri de muncă și dezvoltare într-o regiune sărăcită.
„Cred că este o investiție bună pentru viitorul copiilor noștri, pentru o viață mai bună aici”, a declarat pentru AFP Tokli Hysa, în vârstă de 70 de ani.
Satul său a fost golit de valurile de migrație, rămânând doar un singur magazin care vinde orice, de la zahăr la saci de ciment.
Autoritățile spun că aeroportul va încuraja turismul și va crea 1.500 de locuri de muncă directe într-o țară în care unul din cinci tineri sub 30 de ani nu are un loc de muncă, iar salariul mediu este de 560 de euro.
Coastă desfigurată
Dar ecologiștii se tem că turismul de masă va declanșa un val de construcții. Activiștii arată cu degetul spre porțiunile de coastă desfigurate din Vlora și Durres, care au fost invadate de stațiuni și blocuri de apartamente fără prea multă supraveghere.
Urbanizarea rapidă din zonă – împreună cu pescuitul excesiv și schimbările climatice – a jucat deja un rol în declinul dramatic al populațiilor de păsări migratoare.
Anul trecut, cercetătorii au raportat că numărul păsărilor acvatice din zonele umede Divjaka-Karavasta din Albania a scăzut cu un sfert.
Pentru Ornold Bazaj, proprietarul unei agenții axate pe ecoturism, aeroportul ar putea submina porțiunile de coastă virgină care atrag turiștii în zonă.
„Pe termen scurt, va avea efecte benefice”, a declarat Bazaj. „Dar, pe termen lung, va distruge mediul și, la rândul său, turismul”.
