Deși poluarea aerului este în mare parte invizibilă pentru noi în viața de zi cu zi, impactul asupra sănătății pe care îl are inhalarea micilor particule PM2,5 este din ce în ce mai bine cunoscut, scrie The Guardian.
Un studiu realizat de institutul de cercetare ISGlobal din Barcelona face legătura între impactul asupra sănătății și sursele acestora în peste 800 de orașe din Europa și identifică prioritățile de acțiune. Unele surse sunt evidente, dar multe dintre ele au fost trecute cu vederea de ani de zile.
Pentru întreaga Europă, principala sursă de poluare a aerului este reprezentată de încălzirea locuințelor. Aceasta este urmată de agricultură, industrie, transporturi și navigație, dar prioritățile variază de la un loc la altul. În nord-vestul Europei, agricultura este dominantă. Poluarea cauzată de transporturi este cea mai mare sursă în orașele din Europa Centrală și de Nord-Vest, precum și în nordul Italiei. Mai departe în est, încălzirea locuințelor, generarea de energie și agricultura sunt priorități de acțiune.
În cele ce urmează, analizăm fiecare dintre cele cinci surse, care necesită soluții structurale, precum și ceea ce puteți face dumneavoastră, ca individ.
- Încălzirea locuințelor
Arderea combustibililor solizi este cel mai poluant mod de a încălzi locuințele. Costul pentru sănătate al poluării aerului cauzate de încălzirea locuințelor în întreaga Europă este estimat la 29 de miliarde de euro pe an în 2018.
Disponibilitatea gazului fosil începând cu anii 1970 a însemnat că multe locuințe din Europa de Vest au renunțat la încălzirea cu combustibil solid, ceea ce a dus la îmbunătățiri mari ale calității aerului. În ultimele două decenii, această tendință se inversează odată cu creșterea popularității sobelor pe lemne ca sursă estetică și a doua sursă de încălzire.
În Europa de Est, încălzirea locuințelor cu cărbune rămâne populară. În Italia, impactul provine în principal din arderea lemnului. Studiile efectuate în Irlanda evidențiază poluarea severă cu particule de la arderea lemnului, cărbunelui și turbei, atât în micile orașe rurale, cât și în marile orașe.
Dr. Jurgita Ovadnevaite, de la Universitatea din Galway, a declarat: „Arderea combustibililor solizi are ca rezultat fenomene extreme de poluare a aerului, care acoperă majoritatea zonelor populate din Irlanda, cu niveluri care depășesc frecvent recomandările Organizației Mondiale a Sănătății pentru sănătate. Soluția evidentă ar fi interzicerea completă a arderii combustibililor solizi. Pentru ca acest lucru să fie fezabil, casele ar trebui să fie izolate corespunzător pentru ca energia electrică să devină o alternativă viabilă.”
- Agricultură
Principala sursă de PM2,5 provenită din agricultură este amoniacul emis de îngrășăminte și deșeuri animale. Acesta ne poluează râurile, dar și aerul.
Dr. Anna Font, de la institutul de cercetare IMT Nord Europe, a declarat: „Agricultura reprezintă aproximativ 94% din toate emisiile de amoniac din Europa. Amoniacul emis sub formă de gaz se va transforma rapid în particule de amoniu prin combinarea cu sulfatul și nitratul. Acestea reprezintă aproximativ 20% până la 40% din totalul PM2,5 din aer.”
„Din datele obținute prin satelit, putem observa puncte fierbinți de amoniac în nord-vestul Europei (inclusiv în Țările de Jos, Belgia și nord-vestul Germaniei), în Bretania, în Valea Po din nordul Italiei și în Valea Ebro din nord-estul Spaniei.”
Dacă fermierii ar reduce emisiile de amoniac, ar trebui să cumpere mai puține îngrășăminte pentru a introduce azot în solurile lor.
Profesorul Mark Sutton, de la Centrul pentru Ecologie și Hidrologie din Marea Britanie, a explicat: „Majoritatea emisiilor de amoniac provin din excrementele animalelor și din îngrășăminte.
„Cu prețuri ridicate la îngrășăminte în 2022, pierderile totale de azot din Marea Britanie au fost în valoare de aproximativ 3 miliarde de lire sterline. Această sumă este aproximativ egală cu subvenția agricolă totală din Marea Britanie. Acoperirea depozitelor de gunoi de grajd și încorporarea gunoiului de grajd și a îngrășămintelor în sol pot reduce aceste emisii cu 90%. Reducerea emisiilor de amoniac evită această risipă masivă de resurse și, în același timp, este benefică pentru calitatea aerului.”
- Industria și producția de energie
În anii 1970, dispariția pădurilor din cauza ploilor acide a fost o imagine vizuală puternică a impactului poluării aerului. Astăzi, marile industrii din întreaga lume dezvoltată sunt supuse inspecției și controlului, dar ele continuă să contribuie la poluarea aerului.
Exemplele de îmbunătățiri bruște ale stării de sănătate în urma închiderii unor situri industriale poluante demonstrează povara pe care industria o poate crea în continuare și, prin urmare, oportunitățile pentru soluții tehnologice mai bune.
În 2016, închiderea unei uzine de prelucrare a cărbunelui de lângă Pittsburgh, SUA, a fost urmată de o scădere imediată cu 42% a vizitelor la urgențe pentru probleme cardiace în comunitatea locală și de îmbunătățiri suplimentare în anii care au urmat.
Profesorul George Thurston, de la Școala de Medicină Grossman a Universității din New York, care a studiat impactul uzinei de prelucrare a cărbunelui, a declarat: „Trebuie să ne concentrăm eforturile de curățare a aerului asupra eliminării celor mai dăunătoare particule pentru sănătate – cele emise de arderea combustibililor fosili și de procesele industriale. Printre efectele documentate asupra sănătății se numără creșterea numărului de decese cardiovasculare, a internărilor în spitale și a vizitelor la urgențe, precum și un risc crescut de crize de astm în rândul copiilor.”
- Traficul
Vehiculele cumpărate în prezent în Europa conțin sisteme de gestionare a motorului, filtre și catalizatori pentru a le curăța gazele de eșapament, dar toate vehiculele, chiar și cele electrice, produc în continuare poluare cu particule din cauza uzurii frânelor, a pneurilor și a suprafețelor drumurilor. Acestea nu fac obiectul unei reglementări și nu există soluții tehnice de masă pe piață.
Dr. Will Hicks, de la Imperial College London, a declarat: „Șoferii pot ajuta conducând fără probleme. Acest lucru ar putea fi încurajat prin măsuri de calmare a traficului (limitarea vitezei la 30 km/h ar trebui să ajute), campanii media și cursuri de conștientizare a conducătorilor auto”.
Soluțiile pe termen lung se află în proiectarea orașelor și a localităților noastre.
Profesorul Mark Nieuwenhuijsen, de la institutul de cercetare ISGlobal din Barcelona, a declarat: „Prea des ne concentrăm pe soluții tehnologice. Schimbările în materie de utilizare a terenului și de comportament, cum ar fi Superblock-urile din Barcelona, orașul de 15 minute din Paris sau cartierele cu trafic redus din Londra, reduc, de asemenea, poluarea aerului și aduc beneficii suplimentare, cum ar fi creșterea numărului de plimbări pe jos și cu bicicleta, ceea ce este benefic pentru sănătate.”
- Transportul mărfurilor
Pe mările din jurul Europei se află unele dintre cele mai aglomerate rute de navigație din lume. Noile norme au dus la o mai bună calitate a combustibilului marin și la utilizarea sistemelor de spălare, dar transportul maritim rămâne o sursă majoră de poluare cu particule. În Regatul Unit, se estimează că respirația PM2,5 provenită din transportul maritim are un cost pentru sănătate de aproximativ 1,5 miliarde de lire sterline la prețurile din 2017. Poluarea aerului cauzată de transportul maritim ajunge la sute de kilometri în interiorul țării, dar este deosebit de intensă în zonele de coastă și în porturi.
Dr. Matthew Loxham, de la Universitatea din Southampton, a declarat: „În cazul în care nu se folosește energia de la țărm, navele tind să țină motoarele auxiliare în funcțiune pentru a-și satisface energia. Cele mai mari nave de croazieră au nevoie de peste 10 MW de energie la acostare (de 5.000-10.000 de ori mai mare decât necesarul mediu al unei gospodării) și, prin urmare, nu este surprinzător faptul că există un anumit impact asupra calității aerului la nivel local.”
Loxham a adăugat: „În viitor, am putea asista la o trecere la combustibili alternativi, cum ar fi gazul natural lichefiat, hidrogenul, metanolul și amoniacul, sau la nave alimentate cu baterii (electrice) sau energie nucleară. Fiecare dintre acestea vine cu propriile considerații legate de mediu, sănătate, ciclu de viață și siguranță.”
Ce pot face oamenii?
Există în mod clar acțiuni pe care le putem întreprinde în viața noastră de zi cu zi pentru a reduce poluarea cu particule. A nu ne încălzi locuințele cu combustibili solizi, dacă avem această opțiune, este una evidentă. Să nu conducem cu mașina este o altă opțiune, dar, uneori, designul orașului nostru ne lasă puține alte opțiuni.
Putem să ne reducem expunerea. Studiile efectuate la Londra au arătat că mersul pe un drum secundar în loc de o stradă principală poate reduce cu peste 30% expunerea la PM2,5 provenite din gazele de eșapament din trafic.
Cu toate acestea, în cadrul dezbaterii privind clima, se recunoaște pe scară largă faptul că concentrarea asupra acțiunilor individuale poate deturna responsabilitatea de la sectoarele care sunt cu adevărat responsabile pentru această problemă. În mod similar, modificările aduse vieții de zi cu zi nu vor îmbunătăți poluarea cu particule din agricultură, transport maritim și industrie, de exemplu. Acestea necesită acțiuni din partea guvernelor și a industriilor.
