Fondul Suveran al Norvegiei, cel mai mare fond de investiții din lume, a avertizat directorii companiilor din portofoliu că va fi împotriva lor când va veni votul pentru un nou mandat, în cazul în cara aceștia nu reușesc să stabilească ținte mai ambițioase legate de criza climatică, de respectarea drepturilor omului și de încurajarea diversității la nivelul structurilor de conducere, potrivit The Guardian.
În România, Fondul Suveran al Norvegiei deținea în 2022 următoarele participații: 1,02% din Digi Communications, 2,41% din Sphera Franchise Group, 0,61% din OMV Petrom, 1,24% din Aquila Part Prod, 0,32% din Banca Transilvania, 0,28% din Medlife, 0,45% din BRD-SocGen, 0,68% din TTS și 0,17% din Globalworth.
Carine Smith Ihenacho, director de guvernanță și compliance în cadrul Norges Bank Investment Management, care gestionează peste 1,1 trilioane de euro în numele cetățenilor norvegieni, a declarat că fondul se pregătește să voteze împotriva realegerii directorilor a cel puțin 80 de companii din portofoliu, întrucât aceștia nu au reușit să stabilească ținte sociale și de mediu pentru business-urile pe care le conduc.
Fondul a luat naștere în anii `90 pentru a investi profiturile semnificative pe care Norvegia le obținea din rezervele masive de petrol și gaze pe care le controlează. Totodată, acesta este cel mai mare fond suveran din lume și deține o participație medie de 1,3% în 9.338 de companii din 70 de țări. Printre cele mai mari dețineri se numără Apple, Nestlé, Microsoft și Samsung.
„Ne-am crescut așteptările față de companii atunci când vine vorba de stabilirea unor ținte prin care să atingă dezideratul net zero până în 2050. Și vom pune mai multă presiune pe companii ca să-și stabilească astfel de ținte și să înțeleagă exact cum vor ajunge acolo”, a declarat Smith Ihenacho.
Anunțul fondului vine după ce premierul norvegian Jonas Gahr Støre s-a supus presiunii publice și a decis ca guvernul să folosească anul trecut o parte din profiturile obținute din petrol pentru a sprijini Ucraina. Norvegia a donat în total ajutor civil și militar în valoare de circa 905 milioane de euro.
„Noi suntem într-o situație în care avem spațiu de manevră datorită veniturilor extraordinare obținute din sectorul petrolier. Vom ajuta mai mult și vom contribui chiar și mai mult la repararea și reconstrucția infrastructurii avariate”, a declarat premierul norvegian.
Fondul gestionează aproximativ 217.000 de euro în dreptul fiecărui cetățean din Norvegia și reinvestește o parte din profiturile masive generate de sectorul petrolier. Fondul a înregistrat o pierdere record de 148 de miliarde de euro în 2022.
Smith Ihenacho a declarat fondul se aștepta ca toți marii poluatori din portofoliu să-și fi stabilit deja ținte de reducere a emisiilor, iar toate companiile mai mici din portotfoliu trebuie să-și stabilească ținte cel târziu până în 2040.
„Vrem ca toate companiile să publice scenarii legate de criza climatică, inclusiv ce se întâmplă dacă temperaturile cresc cu 1,5 grade Celsius, astfel încât să înțelegem cum vom ajunge acolo”.
Ea a explicat că doar 17% dintre cele peste 9.000 de companii din portofoliu fondului și-au stabili ținte clare, care au fundamente științifice, pentru a atinge dezideratul net zero, iar fondul împinge în mod activ restul companiilor să-și stabilească ținte.
