Criza climatică a devenit din ce în ce mai importantă pentru investitorii de pe Wall Street, însă până acum marii jucători din industria financiară nu au părut la fel de interesați și de criza biodiversității.
O analiză realizată de publicația Bloomberg ridică întrebarea: dacă dioxidul de carbon are un preț și se poate tranzacționa, oare poți pune un preț de tranzacționare și pe o insectă?
În perioada 7-19 decembrie mai bine de 17.000 de diplomați și activiști de mediu s-au prezentat la summitul de biodiversitate COP15 organizat la Montreal. Printre aceștia s-au strecurat și câteva sute de reprezentanți ai celor mai mari companii și instituții financiare din lume, de la Bank of America, Citi și Aviva, până la BNP Paribas, Unilever și L’Occitane.
Așa cum summitul climatic COP a adus Acordul de la Paris, care reprezintă un moment de referință pentru angajamentul de reducere a emisiilor de carbon, așa își propune ediția din acest an a summitului de biodiversitate să aducă un acord de referință cu privire la protejarea a 30% din pământul și apele planetei până în 2030.
Discuțiile din acest an vin în contextul în care omenirea a atins în 2022 pragul de 8 miliarde de persoane, ceea ce reprezintă o dublare a populației din 1970 până astăzi, perioadă în care populația animală a scăzut cu 70%.
Negocierile au ajuns într-un impas miercuri, când Brazilia și alte țări în curs de dezvoltare s-au ridicat de la masă din cauza unor neînțelegeri cu privire la finanțarea proiectelor menite pentru protejarea biodiversității.
Există totuși o speranță care vine dinspre interesul în creștere al comunității financiare cu privire la potențialul de investiții al protejării sistemelor naturale, unde există un necesar de finanțare neacoperit de 700 de miliarde de dolari pe an.
Sectorul privat a propus deja introducerea unor produse financiare noi pentru biodiversitate, precum biocreditele sau fonduri specializate. Chiar săptămâna aceasta, un grup de investitori cu active totale de 3 trilioane de dolari a lansat o campanie pentru a pune presiune pe companii să facă eforturi mai mari pentru protejarea biodiversității
Riscurile economice legate de pierderea de biodiversității sunt ridicate, conform organizațiilor internaționale. World Economic Forum a estimat că 44 de trilioane de dolari, aproape jumătate din PIB-ul global, este generat de industrii care sunt dependente de natură, principale fiind construcțiile, agricultura și industria alimentară.
Pierderile din ecosisteme ar putea rade 2,3% din PIB-ul global, adică 2,7 trilioane de dolari, până în 2030, conform Băncii Mondiale.
Nu monetizați balenele
Oamenii de știință au descoperit că balenele absorb cantități ridicate de dioxid de carbon, ceea ce a atras interesul Fondului Monetar Internațional și al altor instituții financiare care se gândesc dacă ar putea să creeze echivalentul unei piețe a certificatelor de carbon, dar pentru balene.
Totuși, aceiași oameni de știință care au descoperit proprietățile balenelor în criza climatică au transmis un mesaj către instituțiile financiare: Nu monetizați balenele.
„Încercările recente de a monetiza balenele au evaluat o balenă în medie la 2 milioane de dolari pentru abilitățile lor de captare a carbonului. (…) Ca autori ai mai multor studii pe care se bazează rapoartele acestor instituții financiare suntem de părere că nu există o logică științifică în spatele acestor evaluări”, au scris cercetătorii într-un studiu publicat în jurnalul de specialitate Trends in Ecology & Evolution.
Fondul Monetar Internațional a publicat în 2019 un raport în care promova atribuirii unei valori de 2 milioane de dolari pentru fiecare balenă în funcție de rolul pe care îl joacă în eliminarea carbonului. Acel raport estima că populația mamiferelor marine valorează peste 1 trilion de dolari.
