Expunerea la poluarea atmosferică este legată de un risc crescut de demență, chiar și la niveluri inferioare ale standardelor de calitate a aerului din Marea Britanie, SUA și UE, potrivit unui studiu al Universității Harvard. Experții spun că aceste constatări reiterează necesitatea de a lua măsuri urgente pentru a reduce expunerea la poluare la nivel global, scrie The Guardian.
Peste 57 de milioane de persoane din întreaga lume suferă de demență, iar numărul lor continuă să crească. Dar intervențiile pentru a întârzia sau a preveni apariția demenței sunt puține.
Tot mai multe dovezi sugerează că poluarea aerului poate contribui la riscul de apariție a demenței. Experții de la Harvard TH Chan School of Public Health din SUA au analizat 14 studii care au examinat legătura dintre demență și expunerea la particule fine (cunoscute sub numele de PM2,5). Particulele fine sunt un poluant atmosferic alcătuit din bucăți mici de substanțe solide sau lichide, care sunt inhalate de oameni în timp ce respiră.
Analiza cercetătorilor sugerează că, pentru fiecare creștere cu două micrograme pe metru cub a concentrației medii anuale de PM2,5, riscul general de demență crește cu 4%. Concluziile lor sunt publicate în revista BMJ.
Date mai limitate sugerează că expunerea la dioxidul de azot și la gazele de oxid de azot – care sunt produse prin arderea combustibililor fosili – poate fi, de asemenea, un factor de risc pentru demență. Cercetarea nu a găsit o asociere între ozon – un gaz format în aer datorită reacțiilor dintre poluanți – și demență.
Deși rămân incertitudini și este nevoie de prudență în interpretarea constatărilor, cercetătorii au declarat că rezultatele „întăresc dovezile că poluanții atmosferici sunt factori de risc pentru demență”.
Într-un editorial conex, experții de la University College London din Marea Britanie au avertizat că poluarea aerului are „potențialul de a afecta substanțial riscul de demență”.
Aceștia au scris: „Estimările actuale sugerează că concentrațiile de PM2,5 din marile orașe variază considerabil, de la mai puțin de 10 micrograme pe metru cub în unele orașe (de exemplu, Toronto, Canada) la peste 100 micrograme pe metru cub în altele (de exemplu, Delhi, India), prin urmare, poluarea aerului are potențialul de a afecta substanțial riscul de demență la nivel global.”.
Aceștia subliniază faptul că poluarea aerului este, de asemenea, legată de un risc crescut de apariție a altor afecțiuni de sănătate, cu un număr estimat de 6,5 milioane de decese atribuibile poluării aerului în fiecare an.
„Deși indivizii pot lua măsuri pentru a-și reduce expunerea personală, de exemplu, rămânând în casă în zilele cu poluare atmosferică ridicată, această soluție este nepractică pe termen lung, astfel încât, pentru mulți oameni, riscul este inevitabil”, au adăugat ei.
„[Constatările] adaugă, prin urmare, urgența necesității unor măsuri politice eficiente pentru a reduce poluarea aerului la nivel global.”
Dr. Susan Mitchell, șefa departamentului de politici de la Alzheimer’s Research UK, o organizație caritabilă care nu a fost implicată în studiu, a declarat: „Calitatea slabă a aerului este o problemă semnificativă de sănătate publică, iar această nouă analiză ajută la consolidarea relației dintre anumite tipuri de poluare atmosferică și riscul de demență.
„Dar, ca indivizi, nu putem face prea multe în legătură cu aerul pe care îl respirăm. Prin urmare, este vital ca guvernul să conducă din prima linie în reducerea poluării aerului și a daunelor care rezultă pentru sănătatea creierului nostru.
„Guvernul ar trebui acum să se asigure că sănătatea creierului este în centrul strategiei sale privind afecțiunile majore și a ambițiilor sale mai largi de prevenire și să investească în intervenții la nivelul populației care au un impact semnificativ asupra poluării aerului.
„Ceea ce rămâne de descoperit este „cum” – există mai multe explicații biologice care ar putea sta la baza legăturii dintre poluarea aerului și demență, iar noi facem un apel pentru mai multe cercetări pentru a ne îmbunătăți înțelegerea în acest domeniu.”
