Alimentele reprezintă o treime din emisiile de gaze cu efect de seră provocate de om. Iată cum putem deschide calea către un viitor mai verde, scrie Euronews Green.
De obicei, cauzele schimbărilor climatice cele mai populare sunt reprezentate de mașini, avioane private și extracția de petrol. Ceea ce s-ar putea să nu vă gândiți este mâncarea din farfuria dumneavoastră.
Totuși, conform estimărilor ONU, o treime din toate emisiile de gaze cu efect de seră (GES) cauzate de om provin din sistemul alimentar global.
De asemenea, producția de alimente utilizează 70% din apa dulce din lume, însă Programul alimentar mondial estimează că aproape o treime din alimentele pe care le cultivăm se pierd sau se irosesc în fiecare an.
Aceste cifre sunt deosebit de îngrijorătoare în condițiile în care Raportul global privind crizele alimentare 2023 notează că 258 de milioane de persoane s-au confruntat cu un nivel ridicat de insecuritate alimentară în 2022.
Deși aceste probleme pot părea insurmontabile, există încă motive de speranță în ceea ce privește viitorul alimentelor.
Alimentele capătă o atenție sporită în cadrul forumurilor privind schimbările climatice
Conferința privind clima COP27 de anul trecut ne-a adus primul pavilion al sistemelor alimentare. Și, deși planul de patru ani convenit privind agricultura și securitatea alimentară a fost diluat, la conferința privind clima, pentru prima dată, alimentele au fost incluse pe ordinea de zi.
De asemenea, modul în care se pot revizui sistemele alimentare a fost un subiect principal la conferința „Extincție sau regenerare” organizată de Compassion in World Farming la începutul acestui an. Conferința a reunit oameni de știință, activiști și factori de decizie politică pentru a discuta despre modul în care sistemele alimentare se pot schimba ca răspuns la urgența climatică.
”Există o conștientizare din ce în ce mai mare a beneficiilor agriculturii regenerative și agroecologice și a necesității de a pune sub semnul întrebării cantitatea de carne și lactate pe care o producem și modul în care ne este adusă”, a declarat pentru Euronews Green Philip Lymbery, directorul general al Compassion in World Farming.
„Așa că eu cred că se pregătește terenul pentru marea schimbare de care este nevoie pentru a salva viitorul copiilor noștri, al animalelor, al oamenilor și al planetei.”
Cu atât de multe lucruri în joc în prezent, iată cele șase motive principale, prezentate de Euronews, pentru a fi încrezători în ceea ce privește viitorul alimentelor.
- Cultivăm deja suficientă hrană pentru a hrăni lumea (dar risipim o mare parte din ea). Potrivit Programului alimentar mondial, dacă am folosi toată mâncarea care se risipește în prezent, am avea suficient pentru a hrăni încă două miliarde de oameni la nivel global. Acest lucru înseamnă că producem deja suficientă hrană pentru a hrăni populația globală de 9,8 miliarde de oameni prevăzută pentru 2050.
Dar reducerea risipei este esențială pentru a face acest lucru posibil.
Europa, America de Nord, China, Japonia și Coreea sunt responsabile pentru 58% din totalul alimentelor risipite în ferme, deși în aceste țări locuiește doar 37% din populația globală.
Raportul WWF intitulat „Driven to Waste: Impactul global al risipei de alimente în ferme” arată că forțele pieței, inclusiv prețurile scăzute, fac ca uneori să nu fie viabil din punct de vedere economic pentru agricultori să recolteze culturile pe care le-au cultivat.
În UE, se estimează că se irosesc 173 kg de alimente pe persoană, pe an, iar risipa de alimente reprezintă 6 % din totalul emisiilor din UE. De fapt, conform raportului Feedback, „No time to waste”, UE risipește mai multe alimente decât importă.
Totuși, la începutul acestei luni, UE a propus un angajament de reducere a risipei de alimente în magazine, restaurante și gospodării cu 30 % pe cap de locuitor până la sfârșitul anului 2030, cu un obiectiv de 10 % în cadrul procesării și fabricării alimentelor.
- Agricultura regenerativă se răspândește în întreaga lume
Agricultura ecologică în UE a crescut de la an la an, iar în 2020 suprafața totală a terenurilor agricole cultivate în regim ecologic în blocul comunitar a crescut la 14,9 milioane de hectare.
Agricultura regenerativă, în special – adică agricultura care se concentrează pe regenerarea terenurilor agricole prin urmărirea ciclurilor naturale și refacerea solurilor – are și ea momentul său de glorie. Marea Britanie are chiar și propriul său festival de agricultură regenerativă, Groundswell, care îi învață pe fermieri cum să aplice în mod practic metodele regenerative pe terenurile lor.
Aceasta este o activitate esențială, deoarece degradarea solului este o problemă uriașă la nivel mondial. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) avertizează că peste 90% din solul vegetal al lumii va fi în pericol până în 2050 dacă nu acționăm.
„Trebuie să stimulăm fertilitatea solului”, explică Philip. „Cum putem face acest lucru? Prin restabilirea rutinei de fertilitate a naturii. Prin readucerea animalelor pe pământ în cadrul fermelor mixte de rotație, unde, prin dejecțiile și acțiunile lor și prin rotația vegetației și a animalelor, se restabilește fertilitatea solului.”
Această abordare a agriculturii începe să influențeze și marile branduri, companii precum McCain angajându-se să cultive toți cartofii săi în ferme regenerative până în 2030, în timp ce Quorn, alternativa vegetariană la carne, și-a înființat propria fermă regenerativă în Yorkshire, Marea Britanie.
- Mișcarea „O singură sănătate” reunește sănătatea umană și animală
În timp ce agricultura regenerativă este o necesitate, înțelegerea modului în care sănătatea umană, animală și planetară sunt legate între ele este, de asemenea, importantă dacă dorim să creăm un sistem mai rezilient.
Cu membri printre care se numără Organizația Mondială a Sănătății (OMS), FAO și Programul Națiunilor Unite pentru Mediu, mișcarea „One Health” recunoaște că sănătatea umană, cea a mediului și cea animală sunt toate interconectate.
În prezent, 60% din bolile emergente provin de la animalele sălbatice și domestice, astfel încât mișcarea pune accentul pe bunăstarea animalelor ca modalitate de a reduce riscul unor viitoare pandemii și al insecurității alimentare, după cum explică Melissa Leach.
„Am colaborat cu Royal College și cu parteneri din Asia în cadrul hub-ului pentru păsări de curte One Health, care a explorat modalități de a crea tranziții către forme de producție de păsări de curte mai puțin riscante.
„De exemplu, am lucrat în Bangladesh, unde există câteva inovații foarte bune pentru a sprijini micii fermieri cu credite și informații, astfel încât aceștia să nu fie nevoiți să urmeze calea cea mai ieftină, cea a productivității ridicate, și să își poată permite să crească și să își vândă păsările de curte în moduri mai sigure.”
Prin reunirea sănătății umane, animale și planetare, mișcarea urmărește să îndepărteze sistemele alimentare de practicile dăunătoare și să creeze un sistem mai echitabil în acest proces.
- Carnea cultivată ar putea contribui la reducerea creșterii în fabrici (dar nu încă)
În timp ce mișcarea „One Health” încearcă să reducă impactul negativ al industriei cărnii, unii experți în alimentație se concentrează pe eliminarea completă a creșterii în fabrică.
„Din motive prietenoase cu planeta, trebuie să reducem consumul de carne și lactate, în special în nordul global”, explică Philip.
„Iar carnea cultivată, celulele stem crescute în bioreactoare este ceva ce cred că ar putea fi o mare parte a soluției. Având în vedere nivelul corect de investiții și cu cercetare și dezvoltare în ceea ce privește extinderea, cred că cultivarea cărnii promite să fie echivalentul energiei regenerabile a alimentelor.”
În luna iunie, Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite (USDA) a dat undă verde la două companii – Upside Foods și Good Meat – pentru a începe să își vândă puiul cultivat în SUA. Deși nu va ajunge pe rafturile supermarketurilor pentru o vreme, ar putea fi disponibil în curând în restaurante.
Deși costurile energetice înseamnă că producția de carne cultivată este încă foarte scumpă, cercetările și investițiile ulterioare ar putea duce la scăderea costurilor pe termen lung.
Oricât de mult ar dura, Philip crede că așteptarea va merita.
„Oamenii mănâncă carne de la animale care au trăit și au murit în propriile excremente, în întuneric și în mizerie abjectă, înainte de a fi ucise în cel mai oribil mod despre care nimeni nu ar vrea să știe vreodată.
„Așa că, de îndată ce carnea cultivată va deveni mainstream, de ce ai vrea să faci asta?”
- Atitudinile față de sensibilitatea animalelor sunt în schimbare
Recenta campanie împotriva deschiderii primei ferme de caracatițe din lume în Insulele Canare arată că și atitudinea față de sensibilitatea animalelor este în schimbare. Datorită, în parte, documentarelor despre natură precum „My Octopus Teacher” de pe Netflix și întregii opere a lui David Attenborough, din ce în ce mai mulți oameni recunosc faptul că animalele simt durere, suferință și bucurie.
Sensibilitatea animalelor este consacrată și în legislația UE, toate statele membre fiind obligate să ia în considerare sensibilitatea animalelor atunci când formulează politici. Acest lucru coincide cu o scădere preconizată a consumului de carne, Comisia Europeană prevăzând că consumul de carne pe cap de locuitor în UE va scădea de la 69,8 kg în 2018 la 67 kg în 2031.
Această scădere nu este însă suficient de mare. Potrivit Greenpeace, consumul UE trebuie să scadă cu 71% până în 2030 și cu 81% până în 2050 pentru a reduce efectele producției alimentare asupra emisiilor.
Acest lucru înseamnă că, până în 2050, fiecare locuitor al UE ar trebui să nu mănânce mai mult de 300 g de carne pe săptămână, adică echivalentul a doi hamburgeri pe săptămână. În prezent, media UE este de 1,58 kg.
- Activiștii energizează lupta pentru justiție alimentară
Inegalitatea este integrată în sistemul alimentar global. De la traulerele industriale care distrug mijloacele de trai ale micilor pescării, până la ecosistemele vitale care sunt golite de conținut pentru a cultiva soia pentru fermele industriale, marea agricultură dăunează planetei.
Cu toate acestea, în ciuda provocărilor, grupurile de activiști și de campanii obțin victorii importante. Greenpeace a jucat un rol esențial în elaborarea Tratatului ONU privind oceanele – care are ca obiectiv protejarea a cel puțin 30% din oceane până în 2030. Feedback, cu sediul în Marea Britanie și Olanda, continuă să conteste risipa alimentară din supermarketuri și să dezvăluie impactul marilor ferme de animale.
Presiunea exercitată de Compassion in World Farming a făcut ca sensibilitatea animalelor să fie în sfârșit inclusă în legislația britanică anul trecut, odată cu promulgarea Legii privind bunăstarea animalelor (sensibilitatea).
Și nu doar grupurile mari contestă sistemul alimentar. Organizații de bază, precum Granville Community Kitchen, contribuie la împuternicirea comunităților și la lupta pentru justiție alimentară la nivel local, în timp ce Rețeaua orașelor comestibile, finanțată de UE, promovează cultivarea alimentelor la scară mică în mediul urban din întreaga lume.
