Liderii mondiali se vor reuni la Paris în această săptămână cu ambiția de a reimagina finanțarea globală pentru o nouă eră marcată de schimbările climatice, în timp ce o cascadă de crize afectează țările împovărate de datorii, potrivit AFP.
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că Summit-ul pentru un nou pact financiar global are ca scop construirea unui „nou consens” pentru a îndeplini obiectivele globale interconectate de combatere a sărăciei, de reducere a emisiilor care încălzesc planeta și de protejare a naturii.
Ideile aflate pe masă variază de la impozitarea transportului maritim, a combustibililor fosili sau a tranzacțiilor financiare, până la inovații în domeniul împrumuturilor și o regândire structurală a Fondului Monetar Internațional (FMI) și a Băncii Mondiale.
Franța a declarat că summitul de două zile, care începe joi și va reuni aproximativ 50 de șefi de stat și de guvern, a fost mai mult o platformă pentru schimbul de idei înaintea unui grup de reuniuni economice și climatice majore care vor avea loc în lunile următoare.
În special, președinția franceză a declarat vineri că dorește să dea un „impuls politic” ideii unei taxe internaționale pe emisiile de carbon provenite din transportul maritim, în speranța că se va ajunge la un progres la o reuniune a Organizației Maritime Internaționale, care va avea loc mai târziu în iunie.
În contextul în care încrederea este redusă din cauza promisiunilor de finanțare pentru combaterea schimbărilor climatice neonorate de către țările bogate, țările în curs de dezvoltare sunt în căutarea unor progrese tangibile.
Grupul V20 al țărilor aflate în prima linie în ceea ce privește clima, care include în prezent 58 de țări membre, a declarat că restructurarea sistemului financiar global pentru a se alinia la obiectivele climatice trebuie să fie finalizată până în 2030.
„Este grozav că vorbim despre arhitectura financiară internațională, dar trebuie să vedem termene și nu am văzut aceste termene”, a declarat pentru AFP Sarah Jane Ahmed, liderul global al V20 și consilier financiar.
„Dacă începem să facem aceste lucruri în anii 2030, va fi mult mai scump și compromisurile vor fi mult mai abrupte”.
Printre liderii care sosesc la Paris pentru a susține acest mesaj se numără președintele Kenyei, William Ruto, și președintele Ghanei, Nana Akufo-Addo, precum și premierul din Barbados, Mia Mottley, care a devenit un avocat puternic al reformei și care va lua cuvântul la deschiderea summitului de joi.
Printre ceilalți participanți se numără premierul chinez Li Qiang, secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Ajay Banga este, de asemenea, așteptat la Paris, la prima sa întâlnire internațională de când a preluat conducerea Băncii Mondiale, promițând să îmbrățișeze schimbarea.
Cu mai puțini lideri din țările mai bogate, Friederike Roder de la Global Citizen a declarat că conferința ar putea să nu se ridice la nivelul speranțelor de unitate.
„Avem nevoie ca toată lumea să vină împreună”, a declarat ea pentru AFP, subliniind că este nevoie de economii majore pentru a conveni asupra reformelor.
Banca Mondială intenționează să își mărească capacitatea de creditare cu 50 de miliarde de dolari în 10 ani.
Săptămâna trecută, aceasta a solicitat, de asemenea, o reformă drastică pentru a redirecționa trilioane de dolari în subvenții dăunătoare și inutile pentru combustibili fosili, agricultură și pescuit către acțiuni privind clima și natura.
În prezent, lumea este departe de obiectivele sale de limitare a încălzirii la 1,5 grade Celsius față de temperaturile din perioada preindustrială, riscând costuri enorme pentru natură, societățile umane și economia globală.
Anul trecut, un comitet de experți al ONU a declarat că țările în curs de dezvoltare, cu excepția Chinei, vor trebui să cheltuiască peste 2 trilioane de dolari pe an până în 2030 pentru dezvoltare și pentru a răspunde la crizele climatice și de biodiversitate.
Decalajul de ambiție
Roder a declarat că un semnal cheie de la summitul de la Paris ar fi ca națiunile mai bogate să demonstreze că pot îndeplini promisiunile existente, cum ar fi angajamentul încă nerespectat de a oferi 100 de miliarde de dolari anual până în 2020 pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să reducă emisiile și să stimuleze rezistența la schimbările climatice.
Creșterea sumelor disponibile – cu posibilitatea de a folosi sute de miliarde din „drepturile speciale de tragere” ale FMI, care stimulează lichiditățile – se numără printre apelurile economiilor emergente, precum și o nouă strategie de creditare.
SubscribeO idee susținută de Barbados este o clauză de dezastru, astfel încât rambursarea împrumuturilor să poată fi suspendată timp de doi ani în urma unui dezastru climatic sau a unei pandemii.
Un alt punct cheie al dezbaterii este amploarea datoriilor existente.
Acest lucru va atrage atenția și asupra Chinei, care a devenit un creditor important pentru țările africane, dar care a fost reticentă în a participa la cadrul comun pentru restructurarea datoriilor.
Summitul de la Paris poate scoate multe probleme „din nișa lor”, a declarat Louis-Nicolas Jandeaux de la Oxfam, observând, totuși, „un decalaj între ambiția inițială declarată a summitului și realitate”.
