Reprezentanții statelor naționale din aproape toată lumea au făcut primul pas concret către redactarea unui nou tratat obligatoriu din punct de vedere juridic pentru reglementarea plasticului, descris de experți ca fiind cel mai important acord ecologic de la acordul internațional privind clima din 2015, scrie The Guardian.
La discuțiile de vineri seară, de la sediul Unesco din Paris, au participat delegați din 180 de țări și zeci de părți interesate, inclusiv grupuri ale societății civile, reciclatori și o coaliție de oameni de știință. Aceasta a fost a doua din cele cinci reuniuni care au avut loc pentru a stabili formularea noului tratat, care ar putea intra în vigoare în 2025.
În lume se produc aproape 400 de milioane de tone de plastic în fiecare an; se estimează că 14 milioane de tone se scurg anual în ocean. Se recunoaște din ce în ce mai mult faptul că această problemă internațională vastă necesită un răspuns global armonizat.
În timp ce plasticul a fost privit în mod istoric ca o problemă de mediu legată de deșeuri, criticii pun acum accentul pe gama de daune pe care acest produs derivat din combustibili fosili și bogat în substanțe chimice le provoacă mediului și sănătății umane de-a lungul întregului său ciclu de viață. S-a demonstrat că producția de plastic agravează poluarea aerului, în timp ce deșeurile sale materiale intensifică inundațiile și înfometează animalele sălbatice. În prezent, particule de plastic se găsesc în aer, în apa potabilă și în sângele uman.
Părțile interesate au folosit discuțiile pentru a solicita planuri de gestionare a poluării cu microplastice, reglementarea miilor de substanțe chimice periculoase încorporate în materialele plastice, crearea unui mecanism financiar pentru a sprijini tranziția și protejarea drepturilor persoanelor expuse în mod disproporționat la substanțele chimice și deșeurile din plastic, cum ar fi cele din „Aleea cancerului”, o regiune din statul american Louisiana, cu o concentrație mare de uzine petrochimice de-a lungul Mississippi.
„Auzim foarte mult despre microplastice. Dar avem parte de impactul plasticului și mai mic, sub formă de particule”, spune Jo Banner, cofondator al organizației non-profit Descendants Project, care face campanie pentru a sprijini comunitățile afectate din Louisiana.
Multe țări au cerut ca acțiunile să meargă dincolo de reducerea poluării cu plastic, la reducerea producției. Aceste apeluri au venit, în special, din partea delegației din Insulele Pacificului, datorită provocării unice pe care plasticul o aduce unor state precum Insulele Marshall. Acestea sunt prea mici pentru a gestiona și elimina în mod adecvat deșeurile de plastic. Depozitele s-au transformat în munți de deșeuri care au devenit cele mai înalte vârfuri ale insulelor.
Discuțiile au început cu dezacorduri aprinse cu privire la procedură, despre care multe grupuri ale societății civile și delegați din anumite țări, inclusiv voci proeminente din Mexic, au afirmat că este o tactică de tragere de timp din partea națiunilor producătoare de petrol și plastic, inclusiv Arabia Saudită și Brazilia, împreună cu lobby-iștii din domeniul combustibililor fosili și al petrochimiei.
Cu toate acestea, un compromis a amânat aceste discuții procedurale pentru o dată ulterioară, iar observatorii care au participat la negocierile cu ușile închise au declarat că s-a ajuns la un acord larg asupra potențialelor caracteristici de bază ale unui viitor tratat. Majoritatea țărilor au fost de acord că acesta ar trebui să fie global și obligatoriu din punct de vedere juridic, mai degrabă decât voluntar.
Între timp, WWF a declarat că 94 dintre cele 180 de națiuni prezente la Paris au fost de acord că anumiți polimeri, substanțe chimice și produse din plastic deosebit de dăunătoare – care ar putea include microplasticele și PFA-urile („substanțe chimice veșnice”) adăugate în mod intenționat – ar trebui interzise sau eliminate treptat.
„Avem în mod clar țări și industrii producătoare de plastic foarte hotărâte să pună piedici și, în același timp, o ambiție din ce în ce mai mare de a aborda această problemă de la rădăcină”, a declarat Sirine Rached, de la Alianța Globală pentru Alternative la Incineratoare.
Proiectul documentului va fi redactat în lunile următoare și va sta la baza discuțiilor amănunțite privind textul final al tratatului. „Acest mandat a fost obținut cu greu, dar cel puțin oferă o direcție clară de mers pentru a începe să redactăm cu adevărat tratatul privind materialele plastice”, a declarat Christina Dixon, șefa campaniei privind oceanele de la Environmental Investigation Agency.
Societatea civilă și grupurile de apărare a drepturilor și-au exprimat îngrijorarea cu privire la influența grupurilor de lobby din industrie, inclusiv American Chemistry Council și Plastics Europe. Ziarul francez de investigații Mediapart a numărat 190 de reprezentanți ai industriei la discuțiile de la Paris, în timp ce multe alte organizații, inclusiv grupuri de lideri indigeni și de reciclatori, au fost anunțate în scurt timp de către Programul Națiunilor Unite pentru Mediu că vor avea un spațiu limitat la eveniment.
Mulți sunt, de asemenea, îngrijorați de promovarea unor idei precum reciclarea substanțelor chimice. Aceasta este adesea folosită pentru a transforma materialele plastice în combustibil, într-un proces care produce emisii semnificative de carbon.
Tratatul are un calendar neobișnuit de ambițios pentru acordurile obligatorii la nivel mondial, următoarea rundă de discuții din Kenya fiind programată pentru acest an, iar acordul final fiind planificat pentru sfârșitul anului 2024.
„Este clar că majoritatea guvernelor din lume doresc acest lucru și sunt pregătite să pună în aplicare reglementări globale privind materialele plastice”, a declarat Eirik Lindebjerg, manager de politici la WWF. „Este o oportunitate uriașă de a crea un acord de mediu care va face cu adevărat o diferență pozitivă în viața oamenilor”.
