În ultimii 70 de ani, căldura extremă a crescut într-un ritm disproporționat în Europa de Vest, în comparație cu simulările modelelor climatice, potrivit unui nou studiu, publicat în revista Nature.
Folosind 170 de simulări din 32 de modele climatice, cercetătorii au examinat schimbările în ceea ce privește căldura extremă în încercarea de a înțelege de ce aceasta a „crescut într-un ritm disproporționat”.
Aceștia au constatat că „niciunul [dintre modele] nu are o tendință a căldurii induse de circulație la fel de mare ca cea observată”. Oamenii de știință au atribuit diferența „unui răspuns subestimat al circulației la forțarea externă sau la o subestimare sistematică a variabilității de frecvență redusă, sau la ambele”. Prima ipoteză implică faptul că proiecțiile viitoare sunt prea conservatoare, iar cea de-a doua că există o mare incertitudine în ceea ce privește ritmul viitoarelor călduri estivale în Europa.
În consecință, aceștia îndeamnă la „prudență în interpretarea proiecțiilor climatice privind căldurile extreme din Europa de Vest”.
