Speciile invazive care distrug pădurile, distrug culturile și provoacă dispariții ale speciilor native reprezintă o amenințare majoră și în creștere la nivel mondial, potrivit unei evaluări de referință susținute de ONU, scrie AFP.
Conform unei evaluări a ONU, speciile invazive costă lumea cel puțin 423 de miliarde de dolari în fiecare an și au devenit o amenințare majoră la adresa diversității vieții pe Pământ, potrivit The Guardian.
De la hiacintul de apă care sufocă Lacul Victoria din Africa de Est, la șobolanii și șerpii bruni care distrug specii de păsări din Pacific, la țânțarii care expun noi regiuni la Zika, febra galbenă, dengue și alte boli, zeci de mii de specii străine au prins rădăcini – adesea la propriu – departe de locul lor de origine.
Grupul consultativ științific pentru Convenția ONU privind biodiversitatea, cunoscut sub acronimul IPBES, va publica luni cea mai cuprinzătoare evaluare a așa-numitelor „specii exotice” realizată vreodată.
Oamenii sunt vinovați atunci când speciile alogene ajung în cealaltă parte a lumii, fie din greșeală, fie în mod intenționat.
Oamenii de știință consideră că răspândirea omniprezentă a acestor specii este o dovadă clară a faptului că expansiunea rapidă a activității umane a alterat atât de radical sistemele naturale încât a dus la intrarea Pământului într-o nouă epocă geologică numită Antropocen, sau „era oamenilor”.
Unele specii invazive sunt sosiri accidentale, care se strecoară în apa de balast a navelor de marfă, în containerele din cala acestora sau în valiza unui turist.
Altele au fost introduse în mod deliberat.
Se crede că hiacintul care, la un moment dat, acoperea 90% din Lacul Victoria – paralizând transportul și pescuitul, sufocând viața acvatică, blocând prizele barajelor hidroelectrice și înmulțind țânțarii – a fost introdus de către oficialii coloniali belgieni în Rwanda ca floare ornamentală de grădină înainte de a ajunge în josul râului Kagera în anii 1980.
Rezervația de mlaștini Everglades din Florida este plină de puii distructivi ai unor animale de companie și plante de casă de odinioară, de la pitoni birmanzi de cinci metri și pești pisică de mare, până la ferigă cățărătoare din lumea veche și piper brazilian.
Speciile invazive sunt o cauză semnificativă a disparițiilor, alături de pierderea habitatului, încălzirea globală, poluarea și exploatarea directă pentru hrană sau părți ale corpului.
Insulele mici cu specii endemice care nu se găsesc nicăieri altundeva pe Pământ sunt deosebit de vulnerabile.
Șobolanii, șerpii și țânțarii transportați de exploratorii occidentali sau, mai târziu, de turiști au exterminat zeci de specii de păsări în ultimele două secole.
Incendiul mortal care a redus în cenușă orașul hawaiian Lahaina luna trecută a fost alimentat în parte de ierburile de guinee, melasă și buffel uscate până la os – importate ca hrană pentru animale – care s-au răspândit pe plantațiile de zahăr abandonate.
Un tratat global de protejare a biodiversității, încheiat în decembrie anul trecut în orașul canadian Montreal, stabilește ca obiectiv reducerea cu 50% a ratei de răspândire a speciilor străine invazive față de nivelurile actuale.
