Un procent de 37% dintre români intenționează să-și diminueze consumul de energie, în timp ce 1 din 4 români au investit deja în acest sens, conform studiului „Românii și energia zilei de mâine”, prezentat în cadrul dezbaterii „SustainAbility Talks” organizată de Ambasada Sustenabilității din România pe tema „Energia zilei de mâine”.
Studiul a fost realizat de IZI data la comanda Ambasadei Sustenabilității din România și s-a desfășurat în septembrie 2023, prin metodologia online CAWI, pe o populație de 1.009 respondenți, urban-rural, formată din bărbați și femei cu vârste cuprinse între 18 și 64 de ani.
Energia verde este un obiectiv strategic, dar tranziția se întâmplă treptat și arată diferit în practică față de planurile și strategiile întocmite de guvernanți. În acest context, studiul mai are câteva rezultate interesante.
Jumătate dintre respondenți spun că se încălzesc cu ajutorul centralelor proprii pe gaze, în timp ce 34% se încălzesc cu sobe pe lemne. Procentul centralelor de apartament urcă până la 65% în cazul mediului urban, în timp ce sobele pe lemn au un procent de 60% între respondenții din rural.
În același timp, aproape jumătate (48%) dintre respondenți nu știu dacă folosesc energie verde acasă sau la birou, iar 31% spun că au accesat energie verde prin intermediul furnizorului de energie. Circa 20% dintre respondenți declară că nu sunt interesați de acest subiect. Studiul poate fi consultat aici.
Dezbaterea SustainAbility Talks
Participanții la dezbatere și-au axat concluziile mai mult înspre consumatori decât înspre ceilalți participanți care formează și dau de fapt direcția pieței de energie. Ei consideră că e nevoie de o conștientizare mai mare la nivelul societății, „mai ales a generațiilor tinere”.
„Ne dorim consum industrial. Ne dorim ca economia să își tureze din ce în ce mai mult motoarele și acesta este un vector pe care îl urmărim – ca, odată cu investițiile în centralele regenerabile la nivelul sistemului, să atragem cât mai multe investiții și pe zona industrială”, a spus Virgiliu Ivan, Director, Dispeceratul Energetic Național, Transelectrica.
În același timp, până în 2030, România va ajunge la 17-18 linii transfrontaliere de 400 de kilovolți, ceea ce înseamnă o dublare a capacității de export până la 7.000 de megawați, față de nivelul de 3.500 de megawați din prezent, potrivit lui Virgiliu Ivan. Domeniul energetic a crescut semnificativ în ultima perioadă, la fel și cererea de specialiști bine pregătiți, salariile din acest segment dublându-se în ultimii ani.
„Cererea a fost destul de scăzută din partea elevilor de a urma o universitate de profil tehnic și asta poate că provine și din zona de conștientizare la nivelul societății, la nivelul tinerilor generații, vizavi de oportunitățile pe care le prezintă tranziția către sustenabilitate. Perspectivele sună foarte bine pentru inginerii din sectorul energetic și mai ales pentru viitorii ingineri din sectorul energetic! În 2016, un salariu mediu în domeniu era 2.500 de lei net, iar în momentul de față, salariul mediu depășește 5.000 de lei (salariu mediu de încadrare)”, a explicat Cristian Gheorghiu, Cadru didactic, Universitatea Națională de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București, Facultatea de Energetică.
Tranziția către sustenabilitate și noile politici ESG ale companiilor sunt un important factor de stimulare a investițiilor în energia verde, alături de implicarea instituțiilor publice în acest domeniu.
„Acum câțiva ani, în 2017-2018, noi încercăm să le explicăm clienților că e foarte bine să-și poată produce local o parte din energia pe care o consumă. Dacă în acei ani noi încercăm să-i convingem că e o investiție bună, acum ei deja își gândesc magazinele și depozitele logistice astfel încât să suporte și încărcarea suplimentară adusă de panourile fotovoltaice. Au văzut că pe sistemele pe care le-au construit în 2017-2019 le-a ieșit business planul, și-au produs o parte din energie și au și o predictibilitate a prețului, restul energiei cumpărându-și-l de pe bursă. În prezent, ei deja vin setați să producă local, mai ales că există și componenta ESG pentru ei”, a spus Sergiu Bazarciuc, COO și Cofondator, Simtel Team.
Rolul autorităților locale în tranziția către sustenabilitate este să stimuleze producția de energie verde cât mai aproape de locul de consum, alături de responsabilizarea comunităților locale.
„Am pus în dezbatere publică în momentul de față ceea ce este, cred eu, cel mai mare program de responsabilizare energetică la nivel național. Este vorba despre un proiect de 500 de milioane de lei prin care descentralizăm în totalitate modul în care se fac achizițiile publice, în care beneficiarii investițiilor ajung la ele (…). Luăm asociațiile de proprietari, le punem la dispoziție un cadru foarte bine pus la punct și le finanțăm 100%, de exemplu, schimbarea ascensorului, care trebuie să aibă o anumită clasă energetică. Și mai important, prin acest proiect vom implementa un program prin care vrem ca pe blocurile din Sectorul 1 să se monteze sisteme fotovoltaice și pompe de căldură”, a declarat Tudor Roșca, City Manager, Primăria Sectorului 1, București.
Toți participanții la dezbaterea organizată de Ambasada Sustenabilității au fost de acord că monitorizarea consumului de energie, digitalizarea sistemului, creșterea capacității rețelei de transport și colaborarea dintre mediul privat, instituțiile publice și mediul academic reprezintă principalii factori de succes pentru dezvoltarea pe baze sustenabile a sectorului energetic din România.
