Liderii din întreaga lume s-au reunit la New York pentru a discuta unele dintre cele mai mari provocări ale lumii în cadrul Adunării Generale a ONU (UNGA), potrivit Euronews Green.
Criza climatică, împreună cu consecințele sale interconectate asupra securității, alimentației și sărăciei, a ocupat un loc central.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres și-a început discursul de marți (19 septembrie) în fața adunării mondiale, prin a face referire la inundațiile catastrofale din Libia din această lună.
El a spus că miile de oameni morți au fost „victime ale anilor de conflict, victime ale haosului climatic, victime ale liderilor apropiați și îndepărtați, care nu au reușit să găsească o cale spre pace”.
Gutteres a descris cadavrele care ajung la țărm în Derna, în Libia, în aceeași Mare Mediterană în care miliardarii fac plajă pe super iahturile lor, drept o „fotografie tristă a stării lumii”.
O lume despre care a spus că este „în curs de dezlănțuire”, dezastrul mortal reprezentând un „potop de inegalitate, de nedreptate, de incapacitate de a face față provocărilor din mijlocul nostru”.
Lumea nu mai este în pas cu angajamentele privind clima și sustenabilitatea
Acțiunea la nivel mondial – sau lipsa de acțiune, după cum indică rapoarte recente – se dovedește a fi unul dintre cele mai mari obstacole în calea abordării acestor provocări.
După ce G7, G20 și o serie de alte reuniuni internaționale nu au reușit să obțină promisiuni semnificative, Adunarea Generală a ONU va fi ultima reuniune globală majoră care va avea loc înainte de COP28, care va avea loc în Dubai, la sfârșitul acestui an.
Raportul Global Stocktake al ONU, publicat la începutul acestei luni, a constatat că lumea este departe de a-și atinge obiectivele stabilite prin Acordul de la Paris pentru 2015. Summitul de miercuri privind ambiția climatică va prezenta acele persoane care au făcut deja cele mai multe eforturi.
Tot în 2017, membrii ONU au semnat 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD), printre care se numără limitarea încălzirii globale, educația și eliminarea sărăciei extreme. Acestea ar trebui să fie îndeplinite până în 2030, însă amploarea crizelor globale a făcut ca majoritatea națiunilor să nu se mai afle pe drumul cel bun.
Un summit de două zile privind ODD, organizat la Adunarea Generală a ONU, își propune să fie un „strigăt de mobilizare pentru a reîncărca impulsul” în atingerea acestor obiective, potrivit ONU.
„Trebuie să fim hotărâți să abordăm cea mai imediată amenințare la adresa viitorului nostru: planeta noastră supraîncălzită”, a declarat Guterres.
„Haosul climatic doboară noi recorduri, dar nu ne putem permite același vechi record stricat de a căuta țapi ispășitori și de a aștepta ca alții să acționeze primii.”
O „încredere de nezdruncinat în umanitate”
Președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva a reluat tema creșterii inegalităților.
Când a urcat pentru prima dată pe podiumul Adunării Generale a ONU, în urmă cu 20 de ani, foametea a fost tema centrală a discursului său. Lumea nu realizase încă gravitatea crizei climatice.
Liderul brazilian a declarat că lumea este acum din ce în ce mai inegală, cei mai bogați 10 miliardari deținând mai multă avere decât cei mai săraci 40% din omenire.
Dar el își menține „încrederea de nezdruncinat în umanitate” pentru a depăși provocările cu care se confruntă după două decenii. Lula a declarat că Brazilia s-a angajat să îndeplinească toate cele 17 ODD – fără a repeta greșelile celor mai bogate națiuni ale lumii.
„Cei mai bogați 10% din populația lumii sunt responsabili pentru aproape jumătate din totalul emisiilor de carbon în atmosferă”, a declarat el în fața Adunării Generale a ONU.
„Noi, țările în curs de dezvoltare, nu vrem să repetăm acest model”.
Lula a subliniat că 87% din energia electrică a Braziliei provine acum din surse curate, iar defrișările din pădurea amazoniană a țării au fost reduse cu 48%.
„Întreaga lume a vorbit mereu despre Amazon – acum Amazonul vorbește de unul singur”.
Mai există încă o „cale de ieșire din această încurcătură”?
Președinți, premieri, miniștri și monarhi din aproximativ 140 de țări se află la New York. Este pentru prima dată când se întâlnesc la o asemenea scară de la pandemia COVID-19, iar numărul celor prezenți reflectă gama de probleme pe care trebuie să le rezolve.
„Oamenii se uită la liderii lor pentru a găsi o cale de ieșire din această încurcătură”, a declarat Guterres înainte de o reuniune a liderilor mondiali care va avea loc marți la Adunarea Generală a ONU.
Dar nu toți liderii „simt căldura” schimbărilor climatice, potrivit șefului ONU.
Președintele american Joe Biden a fost singurul lider din Consiliul de Securitate al ONU – cinci națiuni puternice cu drept de veto, completate de Marea Britanie, Franța, China și Rusia – care s-a adresat adunării.
Guterres a declarat că mai este încă timp pentru a menține încălzirea globală în limita de 1,5C prevăzută în Acordul de la Paris, dar că vor fi necesare măsuri „drastice”, deoarece răspunsul lumii la schimbările climatice este „abisal de scurt”.
Având în vedere că țările G20 sunt responsabile pentru 80% din emisiile de gaze cu efect de seră, el a făcut apel la marii poluatori să depună eforturi suplimentare pentru a reduce emisiile, să pună capăt utilizării cărbunelui și subvențiilor pentru combustibilii fosili și să stabilească un „preț la carbon”.
Secretarul general al ONU a adăugat că țările bogate trebuie să ofere sprijin pentru ca țările emergente să treacă la tehnologii ecologice și să facă față consecințelor tot mai mari ale schimbărilor climatice.
