Schimbările climatice au crescut probabilitatea, potenţial de „până la 50 de ori”, de ploi în Libia la fel de intense precum cele care au provocat ruperea a două baraje întreţinute necorespunzător, omorând mii de oameni în Derna, potrivit unui studiu publicat marţi de o reţea de oameni de ştiinţă specializaţi în acest tip de analize, citat de AFP.
Cercetătorii de la World Weather Attribution (WWA) nu au reuşit să estimeze cu precizie influenţa încălzirii globale, fenomenul fiind prea scurt şi prea localizat pentru majoritatea modelelor climatice existente, dar şi din cauza lipsei acute de date observaţionale.
Prin urmare, lipsa influenţei schimbărilor climatice cauzate de activitatea umană nu poate fi exclusă complet, dar oamenii de ştiinţă nu se îndoiesc de legătură, deoarece „creşterea temperaturilor duce în general la ploi mai abundente”, „studiile indică ploi mai abundente în regiune” şi datele meteorologice regionale arată deja această tendinţă în desfăşurare.
În ceea ce priveşte Libia, oamenii de ştiinţă au constatat că „schimbările climatice au crescut probabilitatea ca evenimentul să se producă de până la 50 de ori, cu până la 50% mai multă ploaie în această perioadă”. Oamenii de știință din cadrul grupului World Weather Attribution au declarat că un potop de magnitudinea celui văzut în nord-estul Libiei este un eveniment care se produce o dată la 300-600 de ani.
Aceștia au descoperit că ploile au fost mai probabile și mai abundente ca urmare a încălzirii globale cauzate de om, cu până la 50% mai multe ploi în perioada respectivă.
Într-un raport care analizează inundațiile legate de furtuna Daniel, care a măturat o mare parte a Mediteranei la începutul lunii septembrie, s-a constatat că schimbările climatice au făcut ca ploile abundente să fie de până la 10 ori mai probabile în Grecia, Bulgaria și Turcia și de până la 50 de ori mai probabile în Libia.
Însă cercetătorii au subliniat că alți factori, inclusiv conflictele și întreținerea deficitară a barajelor, au transformat „vremea extremă într-un dezastru umanitar”.
Pentru a desluși rolul potențial al încălzirii globale în amplificarea evenimentelor extreme, cercetătorii de la WWA folosesc date climatice și modele computerizate pentru a compara climatul actual – cu o încălzire de aproximativ 1,2 grade Celsius din perioada preindustrială – cu cel din trecut.
În mod normal, cercetătorii de la WWA sunt în măsură să ofere o estimare mai precisă a rolului pe care schimbările climatice l-au jucat – sau absența lor – într-un anumit eveniment.
Dar în acest caz, ei au declarat că studiul a fost limitat de lipsa datelor de la stațiile meteorologice de observație, în special în Libia, și pentru că evenimentele s-au produs pe suprafețe mici, care nu sunt reprezentate cu aceeași acuratețe în modelele climatice.
Acest lucru a însemnat că rezultatele au „incertitudini matematice mari”, deși studiul a declarat că cercetătorii sunt „încrezători că schimbările climatice au făcut ca evenimentele să fie mai probabile”, din cauza unor factori precum faptul că încălzirea actuală este legată de o creștere cu 10% a intensității precipitațiilor.
Efecte mai mari
„După o vară de valuri de căldură și incendii devastatoare, cu o amprentă foarte clară a schimbărilor climatice, cuantificarea contribuției încălzirii globale la aceste inundații s-a dovedit a fi mai dificilă”, a declarat Friederike Otto de la Institutul Grantham de la Imperial College din Londra.
„Dar nu există absolut nicio îndoială că reducerea vulnerabilității și creșterea rezilienței la toate tipurile de fenomene meteorologice extreme sunt primordiale pentru a salva vieți în viitor.”
Daniel, despre care oamenii de știință au spus că a fost cea mai mortală și mai costisitoare furtună înregistrată vreodată deasupra Mediteranei și Africii, s-a format în estul Mediteranei, provocând inundații mortale în întreaga regiune în primele 10 zile din septembrie.
Studiul a precizat că amploarea impactului a fost determinată de vulnerabilitatea și expunerea comunităților și a infrastructurii.
De exemplu, în centrul Greciei, pagubele au fost mai mari deoarece orașele sunt situate în zone predispuse la inundații.
În Libia, unde numai în Derna numărul morților a depășit 3 300 și se așteaptă să crească, autorii au remarcat că „conflictul armat de lungă durată, instabilitatea politică, eventualele defecte de proiectare și întreținerea deficitară a barajelor au contribuit la dezastru”.
„Acest dezastru devastator arată cum fenomenele meteorologice extreme alimentate de schimbările climatice se combină cu factorii umani pentru a crea efecte și mai mari, pe măsură ce tot mai multe persoane, bunuri și infrastructuri sunt expuse și vulnerabile la riscurile de inundații”, a declarat Julie Arrighi, director la Centrul pentru climă al Crucii Roșii și Semilunii Roșii.
