Întinderea banchizei de gheaţă din Antarctica a a ajuns în februarie, pentru al doilea an consecutiv, la cea mai mică suprafață înregistrată vreodată, continuând un declin care durează de un deceniu, a anunțat marți serviciul de monitorizare a climei al Uniunii Europene, potrivit AFP.
La 16 februarie, banchiza de gheață s-a redus la 2,09 milioane de kilometri pătrați, cel mai scăzut nivel de la începutul înregistrărilor prin satelit, potrivit cifrelor furnizate pentru AFP de către Copernicus Climate Change Service (C3S).
„Gheața de mare din Antarctica a atins cea mai mică întindere din cei 45 de ani de înregistrare a datelor din satelit”, a declarat Samantha Burgess, director adjunct al C3S.
Conform datelor prezentate de centrul american National Snow and Ice Data Center (NSIDC), pe 13 februarie, suprafaţa ocupată de gheaţa formată în mare în jurul continentului de la Polul Sud al Pământului „a scăzut la 1,91 milioane de kilometri pătraţi”, fiind cea mai mică suprafaţă înregistrată de la începutul măsurătorilor satelitare din 1978.
Precedentul record a fost stabilit în februarie 2022, când suprafaţa gheţii care pluteşte în Oceanul Antarctic a scăzut pentru prima dată sub pragul de 2 milioane de kilometri pătraţi.
Cu toate acestea, în ultimele patru decenii, suprafaţa medie a gheţii marine din Antarctica ce a rezistat celor mai călduroase luni ale verii australe a rămas la un nivel stabil, spre deosebire de banchiza din Groenlanda şi din Arctica, unde încălzirea climei provoacă o topire din ce în ce mai intensă.
Concentrațiile de gheață din mare în timpul verii din emisfera sudică au fost mult sub medie în toate sectoarele Oceanului Sudic.
În mod surprinzător, minimele record din acest an și din 2022 sunt cu aproximativ 30% sub media din perioada 1981-2010.
„Aceste condiții scăzute de gheață de mare pot avea implicații importante pentru stabilitatea platformelor de gheață din Antarctica și, în cele din urmă, pentru creșterea nivelului global al mării”, a declarat Burgess.
Topirea gheții marine nu are un impact vizibil asupra nivelului mării, deoarece gheața se află deja în apa oceanului. Dar diminuarea stratului de gheață este totuși o preocupare majoră, deoarece contribuie la accelerarea încălzirii globale, inclusiv în regiunea arctică.
Aproximativ 90% din energia solară care atinge gheața albă a mării este reflectată înapoi în spațiu. Dar atunci când lumina Soarelui lovește apa oceanică întunecată, neînghețată, aproape aceeași cantitate de energie este în schimb absorbită, contribuind direct la încălzirea planetei.
Atât regiunea polului nordic, cât și cea a polului sudic s-au încălzit cu aproximativ trei grade Celsius în comparație cu nivelurile de la sfârșitul secolului al XIX-lea, de trei ori mai mult decât media globală.
Dar, spre deosebire de gheața de mare din Arctica, care a scăzut cu trei puncte procentuale pe an de la sfârșitul anilor 1970, banchiza gheața din Antarctica a rămas relativ constantă în aceeași perioadă, deși cu variații anuale mari.
