Războiul Rusiei din Ucraina ar trebui să influențeze cererea de energie pe termen lung și să accelereze trecerea la nivel mondial la energiile regenerabile și la energia cu emisii reduse de dioxid de carbon, pe măsură ce țările își sporesc rezervele interne de energie, potrivit unui raport publicat astăzi de BP, citat de Reuters.
În raportul său de referință „Perspective energetice 2023”, BP spune că războiul din Ucraina va încetini activitatea economică mondială până în 2035 cu aproximativ 3% față de prognoza de anul trecut, din cauza creșterii prețurilor la alimente și energie, precum și a reducerii activității comerciale.
BP și-a redus prognoza privind cererea de petrol și gaze cu 5% și, respectiv, 6%, în cadrul scenariului său central de prognoză care se bazează pe planurile actuale de tranziție energetică ale guvernelor.
Modificările se concentrează mai ales în Europa și Asia, care se bazează foarte mult pe importurile de energie, a precizat BP.
Conform celor trei scenarii ale sale, cererea de energie la nivel mondial atinge un vârf între sfârșitul anilor 2020 și 2035, potrivit BP, al cărui director executiv Bernard Looney urmărește să crească rapid activitatea companiei în domeniul energiilor regenerabile și să reducă producția de petrol și gaze până în 2030.
Rusia este un exportator major de energie și de alte mărfuri.
Dar rutele comerciale energetice globale s-au schimbat dramatic în urma războiului, în special după ce Moscova a oprit majoritatea exporturilor de gaze naturale către Europa vecină, în timp ce Europa a interzis importurile de petrol rusesc.
În același timp, o creștere bruscă a prețurilor globale la energie anul trecut a determinat guvernele să accelereze producția internă de energie, inclusiv cea nucleară, a energiei regenerabile, a energiei hidroelectrice și a cărbunelui.
Luate împreună, BP se așteaptă ca în 2035 consumul de energie primară să fie mai mic cu 2% față de perspectivele de anul trecut, jumătate din această scădere datorându-se câștigurilor în materie de eficiență energetică și jumătate datorându-se reducerii activității economice.
„Atenția sporită acordată securității energetice ca urmare a războiului dintre Rusia și Ucraina are potențialul de a accelera tranziția energetică, pe măsură ce țările încearcă să crească accesul la energia produsă pe plan intern, o mare parte din aceasta urmând să provină din surse regenerabile și alți combustibili non-fosili”, a declarat în raport economistul șef al BP, Spencer Dale.
Cererea de petrol va începe să scadă rapid după 2030 în cele trei scenarii ale BP, dar va continua să joace un rol major în sistemul energetic global, cererea mondială urmând să ajungă la 70-80 de milioane de barili pe zi (bpd) până în 2035, față de consumul actual de aproximativ 100 de milioane de bpd.
Emisiile de dioxid de carbon în 2030, conform scenariului central al BP, sunt cu 3,7% mai mici decât în perspectiva anterioară.
