Litigiile privind schimbările climatice reprezintă un risc financiar pentru companiile producătoare de combustibili fosili, deoarece scad prețul acțiunilor marilor poluatori, potrivit unui studiu, citat de The Guardian.
Un studiu care va fi publicat marți de Institutul de Cercetare Grantham al LSE analizează modul în care piața bursieră reacționează la vestea că o compani are un nou proces pe rol privind clima sau că o corporație a pierdut procesul.
Cercetătorii speră că munca lor va încuraja creditorii, autoritățile de reglementare financiară și guvernele să ia în considerare efectul litigiilor legate de climă atunci când iau decizii de investiții într-un viitor mai cald și, în cele din urmă, să stimuleze un comportament mai ecologic al întreprinderilor.
Studiul, care este în prezent în curs de evaluare colegială, a analizat 108 procese privind criza climatică din întreaga lume, între 2005 și 2021, intentate împotriva a 98 de companii listate în SUA și Europa. Studiul a constatat că intentarea unui nou proces sau o decizie judecătorească împotriva unei companii a redus valoarea preconizată a acesteia cu o medie de 0,41%.
Piața bursieră a reacționat cel mai puternic în zilele care au urmat proceselor împotriva marilor companii producătoare de carbon, care includ cele mai mari firme de energie, utilități și materiale din lume, reducând valoarea relativă a acestor companii cu o medie de 0,57% după depunerea unui proces și cu 1,5% după o hotărâre nefavorabilă.
Deși modestă, cercetătorii concluzionează că scăderea valorii marilor poluatori este semnificativă din punct de vedere statistic și, prin urmare, se datorează contestațiilor în justiție.
„Nu știam până acum dacă piețelor le pasă de litigiile climatice”, a declarat Misato Sato, autorul principal al studiului. „Este prima dovadă care susține ceea ce se bănuia înainte; că firmele poluante și în special marile companii producătoare de carbon se confruntă acum cu riscul de litigii, pe lângă riscul de tranziție și riscul fizic.”
Cercetătorii au constatat, de asemenea, că prețurile acțiunilor au scăzut mai mult ca reacție la cazurile noi care implică o nouă formă de argumentare juridică sau depuse într-o nouă jurisdicție.
De exemplu, atunci când fermierul și ghidul montan peruan Saúl Luciano Lliuya a depus în 2015 o cerere legală fără precedent împotriva RWE, solicitând despăgubiri pentru rolul acesteia în provocarea schimbărilor climatice istorice care îi amenință casa, valoarea relativă a gigantului energetic german a scăzut cu 6%. Aceasta a scăzut din nou cu 1,3% în 2017, când o curte de apel a permis ca cererea să continue.
Un alt caz important, cu o imagine mai complexă, a fost intentat împotriva Shell de către ONG-ul olandez Milieudefensie, care a susținut că societatea avea obligația de a reduce emisiile de carbon din operațiunile sale globale.
În ultimii ani s-a înregistrat o creștere a numărului de litigii în materie de climă împotriva firmelor producătoare de combustibili fosili și a altor industrii poluante, multe dintre cazuri contestând inacțiunea corporativă în ceea ce privește criza climatică și încercările de a răspândi dezinformări, iar companiile recunosc din ce în ce mai mult acest lucru ca fiind un risc.
Experții juridici au declarat pentru The Guardian că se așteaptă ca litigiile climatice să fie o temă recurentă în conturile anuale, pe măsură ce companiile devin supuse unor reguli mai stricte de divulgare a informațiilor.
