Președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a îndemnat miercuri națiunile bogate să își respecte promisiunile neonorate de a finanța lupta țărilor în curs de dezvoltare împotriva schimbărilor climatice, în cadrul unui summit privind salvarea pădurilor tropicale ale lumii, scrie AFP.
Promițând să acționeze ca un bloc în viitoarele negocieri privind clima, cele opt țări sud-americane care au în comun bazinul Amazonului și națiuni din Caraibe, Africa și Asia au cerut lumii industrializate să facă mai mult pentru a proteja pădurile tropicale în curs de dispariție de pe Pământ, care reprezintă un tampon vital împotriva încălzirii globale.
„Nu este vorba că Brazilia are nevoie de bani. Nu este vorba că Columbia sau Venezuela au nevoie de bani. Mama Natură are nevoie de bani, are nevoie de finanțare, pentru că dezvoltarea industrială a distrus-o în ultimii 200 de ani”, a declarat Lula într-o conferință de presă.
Dar el și ceilalți lideri prezenți la summit s-au confruntat și ei cu critici pentru că nu au reușit să adopte un angajament de a pune capăt defrișărilor ilegale din Amazon până în 2030 și de a interzice noi explorări petroliere, așa cum au cerut militanții pentru climă și grupurile indigene.
Fondul Mondial pentru Natură (WWF) și-a exprimat „marea îngrijorare cu privire la lipsa unui obiectiv comun de a pune capăt defrișărilor” în cadrul summitului urmărit îndeaproape.
Între timp, principala organizație indigenă din Brazilia i-a criticat pe lideri pentru că nu fac mai mult pentru a proteja pământurile indigene, despre care experții spun că reprezintă una dintre cele mai bune căi de apărare pentru păduri.
„Sperăm că tot acest efort de dialog nu se va rezuma la vorbe goale”, a declarat Asociația Popoarelor Indigene din Brazilia (APIB).
Reproșuri din partea națiunilor bogate
Summitul de două zile a fost un test cheie pentru veteranul de stânga Lula, care a revenit la putere în ianuarie promițând că „Brazilia s-a întors” în lupta împotriva schimbărilor climatice, după patru ani de distrugeri în Amazon sub conducerea fostului președinte de extremă dreapta Jair Bolsonaro.
Reuniunea a început marți cu un acord al celor opt țări din Organizația Tratatului de Cooperare în Amazon (ACTO) de a lansa o alianță pentru combaterea defrișărilor. Dar nu au reușit să adopte un calendar.
Între timp, președintele columbian Gustavo Petro a cerut în zadar ca regiunea să adere la promisiunea sa de a interzice noi sonde de petrol.
„Dacă suntem pe cale de dispariție și acesta este deceniul în care trebuie luate marile decizii… atunci ce facem, în afară de a ține discursuri?”, a spus el.
În ciuda promisiunilor Braziliei de a trasa o foaie de parcurs ambițioasă pentru salvarea Amazonului, summitul s-a încheiat cu o mustrare a națiunilor bogate din partea participanților – Bolivia, Brazilia, Columbia, Ecuador, Guyana, Peru, Surinam și Venezuela, membri ai ACTO, plus invitații Republica Democratică Congo, Congo-Brazzaville, Indonezia și Saint Vincent și Grenadine.
„Ne exprimăm îngrijorarea cu privire la neîndeplinirea de către țările dezvoltate a angajamentelor lor”, printre care se numără un ajutor anual echivalent cu 0,7% din PIB și 100 de miliarde de dolari pe an pentru finanțarea combaterii schimbărilor climatice pentru țările în curs de dezvoltare, au spus ei.
De asemenea, ei au criticat „politicile comerciale protecționiste deghizate în protecție a mediului”, o aparentă lovitură la adresa noii legi a Uniunii Europene care interzice importurile care alimentează defrișările.
Negocierile ONU privind clima, stabilite pentru 2025
Casă pentru aproximativ 10% din biodiversitatea Pământului, 50 de milioane de oameni și sute de miliarde de copaci, vasta Amazonie este un rezervor de carbon vital.
Însă oamenii de știință avertizează că distrugerea acesteia împinge cea mai mare pădure tropicală din lume periculos de aproape de un punct de inflexiune, dincolo de care copacii ar muri și ar elibera carbon în loc să-l absoarbă, cu consecințe catastrofale pentru climă.
Defrișările din Amazonia sunt cauzate în principal de creșterea vitelor, deși sunt alimentate de un amestec obscur de corupție, de acapararea terenurilor și de crima organizată, inclusiv traficul ilegal de droguri, arme, aur și lemn.
În Brazilia, principalul exportator mondial de carne de vită și soia și unde se află 60% din Amazon, distrugerea a distrus deja aproximativ o cincime din pădurea tropicală.
Desfășurat la Belem, în Brazilia, la gura de vărsare a fluviului Amazon, summitul a fost, de asemenea, un fel de repetiție generală pentru negocierile ONU privind clima din 2025, pe care orașul le va găzdui.
Emiratele Arabe Unite, care vor găzdui următoarele discuții ale ONU privind schimbările climatice în decembrie, și-au trimis trimis emisarul special pentru schimbările climatice, Sultan Ahmed al-Jaber.
Al-Jaber, directorul general al Companiei Naționale de Petrol din Abu Dhabi (ADNOC), a promis să „mențină presiunea asupra țărilor donatoare” pentru a-și îndeplini angajamentele financiare nerespectate în materie de climă, în prima sa declarație majoră privind necesitatea de a proteja și de a investi în natură ca pilon esențial al progresului în domeniul climei.
