Otrăvirea cu plumb are un impact mult mai mare asupra sănătății la nivel mondial decât se credea până acum, putând contribui la peste cinci milioane de decese pe an și reprezentând o amenințare similară cu poluarea aerului, a sugerat marți o cercetare de modelare.
Studiul, descris ca fiind „un semnal de alarmă”, a estimat, de asemenea, că expunerea la metalul toxic face ca micuții din țările în curs de dezvoltare să piardă în medie aproape șase puncte de IQ.
S-a demonstrat că poluarea cu plumb cauzează o serie de probleme grave de sănătate, în special în ceea ce privește bolile cardiace și dezvoltarea creierului copiilor mici, ceea ce a dus la interzicerea benzinei cu plumb în întreaga lume.
Dar oamenii pot fi în continuare expuși la această puternică neurotoxină prin intermediul alimentelor, solului, ustensilelor de gătit, îngrășămintelor, produselor cosmetice, bateriilor auto cu plumb și a altor surse.
Cei doi economiști ai Băncii Mondiale, autori ai studiului, publicat în revista Lancet Planetary Health, au declarat că acesta este primul care evaluează impactul expunerii la plumb asupra deceselor cauzate de boli cardiace și a pierderii IQ-ului la copii în țările bogate și în curs de dezvoltare.
Autorul principal Bjorn Larsen a declarat pentru AFP că atunci când cei doi au văzut prima dată cifra calculată de modelul lor, „nici măcar nu am îndrăznit să șoptim cifra”, deoarece era atât de „enormă”.
Modelul lor estimează că 5,5 milioane de adulți au murit din cauza bolilor de inimă în 2019 din cauza expunerii la plumb, 90% dintre ei în țările cu venituri mici și medii.
Această cifră este de șase ori mai mare decât cea estimată anterior și reprezintă aproximativ 30% din totalul deceselor cauzate de boli cardiovasculare – principala cauză de deces la nivel mondial.
”Aceasta ar însemna că expunerea la plumb este o cauză mai importantă a bolilor de inimă decât fumatul sau colesterolul”, a declarat Larsen.
Cost de 6 trilioane de dolari
Cercetarea a estimat, de asemenea, că, în 2019, copiii sub cinci ani au pierdut un număr cumulat de 765 de milioane de puncte IQ din cauza intoxicației cu plumb la nivel mondial, 95% din aceste pierderi fiind înregistrate în țările în curs de dezvoltare.
Acest număr este cu aproape 80 la sută mai mare decât cel estimat anterior.
Cercetătorii Băncii Mondiale au estimat costul economic al expunerii la plumb la 6 trilioane de dolari în 2019, echivalentul a șapte procente din produsul intern brut global.
Pentru analiză, cercetătorii au folosit estimări ale nivelurilor de plumb în sânge din 183 de țări, preluate din studiul de referință Global Burden of Disease din 2019.
Cercetările anterioare au măsurat doar efectul plumbului asupra bolilor de inimă atunci când a fost vorba de creșterea tensiunii arteriale. Dar noul studiu a analizat numeroase alte moduri în care plumbul afectează inimile, cum ar fi întărirea arterelor care poate duce la accident vascular cerebral, ceea ce a dus la cifre mai mari, a spus Larsen.
Roy Harrison, un expert în poluarea aerului și sănătate de la Universitatea Birmingham din Marea Britanie, care nu a fost implicat în studiu, a declarat pentru AFP că acesta este „interesant, dar supus multor incertitudini”.
De exemplu, relația dintre plumbul din sânge și bolile de inimă se bazează pe un studiu realizat în Statele Unite, iar dacă aceste constatări ar putea fi aplicate la nivel mondial „este un salt uriaș de încredere”, a spus el.
Harrison a subliniat, de asemenea, că modelul a folosit estimări – nu teste – ale plumbului în sânge în multe țări în curs de dezvoltare.
În cazul în care rezultatele ar fi confirmate, „ar avea o importanță majoră pentru sănătatea publică, dar, în prezent, aceasta este pur și simplu o ipoteză interesantă”, a spus el.
Richard Fuller, președintele ONG-ului Pure Earth, a declarat că, atunci când sondajele din țările în curs de dezvoltare au testat plumbul în sânge, acestea au găsit de cele mai multe ori niveluri mai ridicate decât cele estimate în noul studiu.
Acest lucru înseamnă că „impactul plumbului ar putea fi mai grav decât descrie raportul”, a declarat el pentru AFP, numindu-l un „semnal de alarmă”.
Larsen a spus că „suntem încă puțin în întuneric” atunci când vine vorba de a înțelege cât de mult contribuie diferitele surse de plumb la contaminarea sângelui.
Fuller a declarat că o parte din această „piesă lipsă din puzzle” a fost dezvăluită într-un raport Pure Earth publicat marți, care a analizat 5.000 de mostre de bunuri de consum și alimente din 25 de țări în curs de dezvoltare.
Acesta a descoperit rate ridicate de contaminare cu plumb în oale și tigăi de metal, vase de gătit din ceramică, vopsea, produse cosmetice și jucării.
„Acesta este motivul pentru care țările mai sărace au atât de multă intoxicație cu plumb”, a declarat Fuller. „Articolele din bucătărie sunt cele care îi otrăvesc”.
