În 2019, expunerea la poluarea aerului cu particule mici (PM2,5) a cauzat o cincime din povara globală a tulburărilor neonatale. Noi cercetări sugerează că impactul poluării ambientale (în aer liber) este în creștere – în special în regiunile mai puțin dezvoltate, arată un comunicat al Comisiei Europene.
Tulburările neonatale aduc o povară economică și medicală uriașă; din cei 135 de milioane de copii născuți la nivel mondial în 2019, 2,42 milioane (1,79%) au murit în primele 28 de zile de la naștere. În ultimele decenii, s-au făcut progrese semnificative pentru a îmbunătăți sănătatea neonatală – inclusiv îmbunătățirea nutriției materne și a screeningului prenatal/ asistenței medicale prenatale – iar riscul tulburărilor neonatale a fost mult redus. Cu toate acestea, impactul negativ al poluării atmosferice asupra sănătății neonatale este în creștere, fiind cunoscut faptul că expunerea la „particule fine”, PM2,5, afectează grav sănătatea femeilor însărcinate și a nou-născuților acestora.
PM2,5 sunt particule cu un diametru de 2,5 micrometri (µm) sau mai mic, emise în mare parte de arderea combustibililor pentru încălzirea locuințelor, industrie, agricultură și transport. Potrivit Agenției Europene de Mediu, poluarea aerului reprezintă cel mai mare risc pentru sănătatea mediului în Europa.
Potrivit sursei citate, UE a luat măsuri pentru a aborda acest aspect, printre care se numără Planul european de acțiune pentru un parteneriat verde și un plan de acțiune pentru o poluare zero, acesta din urmă având ca obiectiv reducerea cu peste 55% a impactului asupra sănătății (decese premature) al poluării aerului până în 2030 (cf. 2005). Această inițiativă a avut succes până în prezent, cu o scădere de 45% a deceselor premature legate de PM2,5 între 2005 și 2020 – care se poate atribui unei scăderi a concentrațiilor de PM2,5 și, prin urmare, a expunerii.
În pofida acestor progrese, în 2019, 92% din populația mondială a fost expusă la niveluri de PM2,5 care depășeau orientările privind calitatea aerului stabilite de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
Acest nou studiu susține că există o nevoie urgentă de strategii specifice de control al poluării aerului pentru a reduce povara tulburărilor neonatale asociate (abreviat aici NDB: „neonatal disorders burden”).
Autorii studiului au evaluat tendințele spațio-temporale globale ale tulburărilor neonatale cauzate de PM2,5 din mediul ambiant și din gospodării la nivel global, regional și național din 1990 până în 2019. Aceștia au obținut date din Studiul Global Burden of Diseases, Injuries, and Risk Factors din 2019, care a estimat NDB în 204 țări și teritorii din întreaga lume. Cercetarea lor a urmărit decesele și „anii de viață ajustați la dizabilitate” (DALY; pierderea echivalentului unui an de sănătate deplină) pentru 369 de boli și leziuni și 87 de factori de risc metabolici, comportamentali și de mediu, în funcție de vârstă, sex, an și locație.
În cadrul studiului, tulburările neonatale au fost împărțite în cinci categorii: nașterea prematură neonatală din cauza gestației, encefalopatia neonatală datorată asfixiei la naștere și traumatismelor, septicemia neonatală și alte infecții neonatale, boala hemolitică și alte tipuri de icter neonatal și alte tulburări neonatale. Cercetătorii au estimat variația procentuală anuală a NDB pentru a cuantifica tendințele temporale și au separat impactul gospodăriei (de exemplu, focurile deschise, utilizarea cărbunelui) și al PM2,5 din mediul ambiant (exterior).
În 2019, aproximativ o cincime (20,77%) din NDB la nivel mondial a fost atribuită expunerii la PM2,5: 7,54% pentru PM2,5 ambientale și 13,23% pentru PM2,5 din gospodării.
Deși proporția globală de NDB atribuită PM2,5 din gospodării a scăzut substanțial în ultimii 30 de ani, cea atribuită PM2,5 din mediul ambiant a crescut puternic, în special în zonele cu nivel scăzut de dezvoltare. NDB a fost concentrată în perioada neonatală timpurie (0-6 zile), mai mare la bărbați, iar principalele tipuri de povară au fost nașterea prematură și encefalopatia neonatală. Cercetătorii speculează că ratele ar putea fi mai mari la bebelușii de sex masculin din cauza dimensiunii medii mai mari și, prin urmare, a cerințelor mai mari de oxigen.
Cea mai mare rată de afecțiuni neonatale legate de PM2,5 din mediul ambiant în 2019 a fost observată în Asia de Sud, în timp ce cele mai rapide creșteri au fost înregistrate în Africa Subsahariană de Est (variație procentuală anuală estimată de 2,55) și în Asia de Sud (3,88). În general, India, Pakistan și Nigeria au reprezentat peste 60% din totalul DALY-urilor cauzate de NBD (comparativ cu 2% și, respectiv, 3% pentru Europa și America), reflectând inegalitățile profunde dintre diferitele regiuni globale. Având în vedere efectele sale profunde asupra sănătății materne și neonatale, reglementarea și supravegherea PM2,5 ar trebui să fie consolidate în țările mai puțin dezvoltate, spun cercetătorii, măsurile posibile incluzând controlul prafului industrial, îmbunătățirea structurii și a „curățeniei” consumului de energie și controlul emisiilor de gaze de eșapament. OMS a recomandat ca valoarea țintă medie anuală a PM2,5 să fie redusă de la 10 micrograme pe metru cub de aer (μg/m3) la 5 μg/m3.
