Photo 15601238 / Air Pollution Children © Yippikaye | Dreamstime.com

Poluarea aerului este cea mai mare amenințare globală la adresa sănătății umane, potrivit unui studiu de referință

Poluarea aerului este mai periculoasă pentru sănătatea unei persoane obișnuite de pe planetă decât fumatul sau alcoolul, iar amenințarea se înrăutățește în epicentrul său, Asia de Sud, chiar și în timp ce calitatea aerului din China se îmbunătățește rapid, a arătat marți un studiu, potrivit AFP.

Cu toate acestea, nivelul de finanțare rezervat pentru a face față acestei provocări reprezintă o fracțiune din suma alocată pentru combaterea bolilor infecțioase, se arată în studiul realizat de Energy Policy Institute de la Universitatea din Chicago (EPIC).

Raportul său anual Air Quality Life Index (AQLI) a arătat că poluarea aerului cu particule fine – care provine din emisiile vehiculelor și industriale, incendii de vegetație și altele – rămâne „cea mai mare amenințare externă la adresa sănătății publice”.

Dacă lumea ar trebui să reducă permanent acești poluanți pentru a respecta limita orientativă a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), o persoană medie ar adăuga 2,3 ani la speranța de viață, potrivit datelor, care au ca termen limită anul 2021.

Particulele fine sunt legate de bolile pulmonare, bolile de inimă, accidentele vasculare cerebrale și cancerul.

Prin comparație, consumul de tutun reduce speranța de viață la nivel mondial cu 2,2 ani, în timp ce malnutriția infantilă și maternă este responsabilă pentru o reducere de 1,6 ani.

Asia și Africa suportă cea mai mare povară, dar au unele dintre cele mai slabe infrastructuri pentru a furniza cetățenilor date exacte și în timp util. De asemenea, ele primesc felii mici dintr-o plăcintă filantropică globală deja mică.

De exemplu, întregul continent african primește mai puțin de 300.000 de dolari pentru combaterea poluării aerului.

„Există o deconectare profundă între zonele în care poluarea aerului este cea mai gravă și cele în care noi, la nivel colectiv și global, alocăm resurse pentru a rezolva problema”, a declarat pentru AFP Christa Hasenkopf, director al programelor privind calitatea aerului la EPIC.

În timp ce există un parteneriat internațional de finanțare numit Fondul Global care deblochează anual 4 miliarde de dolari pentru HIV/SIDA, malarie și tuberculoză, nu există un echivalent pentru poluarea aerului.

„Cu toate acestea, poluarea aerului răpește mai mulți ani din viața unei persoane medii în RDC (Republica Democrată Congo) și Camerun decât HIV/SIDA, malaria și alte amenințări la adresa sănătății”, se arată în raport.

Bangladesh este pe primul loc în clasament
La nivel mondial, Asia de Sud este regiunea cea mai afectată. Bangladesh, India, Nepal și Pakistan sunt, în ordine, primele patru țări cele mai poluate în ceea ce privește mediile anualizate, ponderate în funcție de populație, ale particulelor fine, care sunt detectate de sateliți și definite ca particule cu un diametru de 2,5 microni sau mai mic (PM2,5).

Concentrațiile de poluare atmosferică sunt apoi introduse în sistemul de măsurare AQLI, care calculează impactul acestora asupra speranței de viață, pe baza unor metode evaluate de experți.

Locuitorii din Bangladesh, unde nivelurile medii de PM2,5 erau de 74 micrograme pe metru cub, ar câștiga 6,8 ani de viață dacă ar fi reduse la 5 micrograme pe metru cub, conform recomandărilor OMS.

Între timp, capitala Indiei, Delhi, este „cea mai poluată megaoraș din lume”, cu o medie anuală de poluare cu particule de 126,5 micrograme pe metru cub.

China, pe de altă parte, „a avut progrese remarcabile în ceea ce privește războiul său împotriva poluării aerului”, care a început în 2014, a declarat Hasenkopf.

Poluarea sa atmosferică a scăzut cu 42,3 la sută între 2013 și 2021. Dacă îmbunătățirile se mențin, cetățeanul chinez mediu va putea trăi cu 2,2 ani mai mult.

În Statele Unite, acțiuni legislative precum Clean Air Act au contribuit la reducerea poluării cu 64,9% din 1970, ajutându-i pe americani să câștige 1,4 ani de speranță de viață.

Însă amenințarea tot mai mare a incendiilor de vegetație – legată de temperaturile mai ridicate și de condițiile mai uscate cauzate de schimbările climatice – provoacă creșteri ale poluării din vestul Statelor Unite până în America Latină și Asia de Sud-Est.

De exemplu, în sezonul istoric al incendiilor de vegetație din California din 2021, în comitatul Plumas s-a înregistrat o concentrație medie de particule fine de peste cinci ori mai mare decât cea recomandată de OMS.

Îmbunătățirile înregistrate în ultimele decenii în ceea ce privește poluarea atmosferică în America de Nord sunt similare cu cele din Europa, dar există în continuare diferențe semnificative între Europa de Vest și Europa de Est, Bosnia fiind cea mai poluată țară de pe continent.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Captcha *