Autoritatea Internațională a Fundului Mării va începe să accepte în luna iulie cereri din partea companiilor care doresc să exploateze fundul oceanului, o decizie care a fost luată după ce organismul care aparține de ONU a petrecut ultimele două săptămâni dezbătând standardele pentru această practică nouă și controversată, scrie Reuters.
Exploatarea minieră la mare adâncime ar urma să extragă cobalt, cupru, nichel și mangan – materiale cheie pentru baterii – din roci de mărimea unui cartof, numite „noduli polimetalici”, aflate pe fundul oceanului la adâncimi cuprinse între 4 și 6 km (2,5 și 4 mile). Aceștia sunt abundenți în zona Clarion-Clipperton (CCZ) din nordul Oceanului Pacific, între Hawaii și Mexic.
ID 101387123
© Vsg Art Stock Photography And Paintings | Dreamstime.com
Consiliul de conducere al ISA a formulat joi, după ce s-a reunit în Jamaica, un proiect de decizie care permite companiilor să depună cereri de autorizare începând cu 9 iulie, un termen limită pus în mișcare de acțiunile întreprinse de națiunea insulară Nauru în 2021, potrivit unei copii consultate de Reuters.
Personalul ISA ar avea apoi trei zile lucrătoare pentru a informa consiliul. Consiliul plănuiește să se întâlnească virtual înainte de iulie pentru a mai dezbate dacă aprobarea acestor cereri ar putea fi amânată după ce sunt primite, potrivit documentului.
„Acest rezultat profund iresponsabil este o oportunitate irosită de a trimite un semnal clar (…) că era distrugerii oceanelor s-a încheiat”, a declarat Louisa Casson de la Greenpeace, care se opune acestei practici, în parte din cauza îngrijorărilor că ar putea dăuna balenelor și altor animale sălbatice.
The Metals Co, care are un contract de furnizare de metale către Glencore Plc, este una dintre cele mai importante voci care susțin această practică. Directorii săi au declarat în repetate rânduri că sunt de părere că exploatarea minieră la mare adâncime ar avea un impact mai mic decât exploatarea tradițională a metalelor pentru baterii pe uscat.
China este lider în explorarea minelor de mare adâncime, dar Chile, Franța, Palau și Fiji, printre alte națiuni, au cerut un moratoriu global asupra acestei practici, invocând preocupări legate de mediu și lipsa de date științifice suficiente.
