Oamenii sunt cauza pierderii unor ramuri întregi din „Arborele vieții”, potrivit unui nou studiu publicat luni, care avertizează asupra amenințării unei a șasea extincții în masă, scrie AFP.
„Criza extincției este la fel de gravă ca și criza schimbărilor climatice. Ea nu este recunoscută”, a declarat Gerardo Ceballos, profesor la Universitatea Națională Autonomă din Mexic și coautor al studiului publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).
„Ceea ce este în joc este viitorul omenirii”, a declarat el pentru AFP.
Studiul este unic deoarece, în loc să examineze doar pierderea unei specii, acesta analizează dispariția unor genuri întregi.
În clasificarea ființelor vii, genul se situează între rangul de specie și cel de familie. De exemplu, câinii sunt o specie care aparține genului canis – el însuși din familia canidelor.
„Este o contribuție cu adevărat semnificativă, cred că este pentru prima dată când cineva a încercat să evalueze ratele de dispariție moderne la un nivel mai mare decât cel al speciei”, a declarat pentru AFP Robert Cowie, un biolog de la Universitatea din Hawaii care nu a fost implicat în studiu.
„Ca atare, demonstrează cu adevărat pierderea unor ramuri întregi ale Arborelui Vieții”, o reprezentare a ființelor vii dezvoltată pentru prima dată de Charles Darwin.
Studiul arată că „nu tăiem doar crenguțele terminale, ci mai degrabă luăm o drujbă pentru a scăpa de ramurile mari”, a fost de acord Anthony Barnosky, profesor emerit la Universitatea California, Berkeley.
73 de genuri dispărute
Oamenii de ştiinţă s-au bazat în special pe listele cu specii dispărute întocmite de Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii (UICN). Ei s-au concentrat pe speciile de vertebrate (excluzând peştii), pentru care au avut la dispoziţie mai multe date.
Din aproximativ 5.400 de genuri (conţinând 34.600 de specii), ei au ajuns la concluzia că 73 dintre ele au dispărut de pe Terra în ultimii 500 de ani – majoritatea în ultimele două secole. Sunt vizate în primul rând păsările, urmate de mamifere, amfibieni şi reptile.
Pentru a verifica dacă acest ritm este mai mare decât cel normal, cercetătorii au comparat apoi acest rezultat cu rata de extincţie pe termen foarte lung, estimată cu ajutorul unor rămăşiţe fosilizate.
„Bazându-ne pe rata de extincţie din ultimul milion de ani, ar fi trebuit să ne aşteptăm la dispariţia a două genuri, însă noi am pierdut deja 73”, a explicat Gerardo Ceballos.
Studiul a estimat că acest lucru ar fi trebuit să dureze 18.000 de ani, nu 500 de ani, deși astfel de estimări rămân nesigure, deoarece nu sunt cunoscute toate speciile, iar arhiva fosilă rămâne incompletă.
Cauza? Activitățile umane, cum ar fi distrugerea habitatelor pentru culturi sau infrastructură, precum și pescuitul excesiv, vânătoarea și așa mai departe.
Pierderea unui singur gen poate avea consecințe pentru un întreg ecosistem, a argumentat Ceballos.
„Dacă luați o cărămidă, zidul nu se va prăbuși, a spus el. „Dacă iei mult mai multe, în cele din urmă zidul se va prăbuși.
„Îngrijorarea noastră este că… pierdem lucruri atât de repede, încât pentru noi semnalează prăbușirea civilizației.”
„Avem încă timp pentru a acţiona”
Toți experții sunt de acord că rata actuală de extincție este alarmantă – dar dacă aceasta reprezintă începutul celei de-a șasea extincții în masă (ultima fiind cea cauzată de asteroidul care a distrus dinozaurii acum 66 de milioane de ani) rămâne o chestiune de dezbatere.
Oamenii de știință definesc în linii mari o extincție în masă ca fiind pierderea a 75% din specii într-o perioadă scurtă de timp. Folosind această definiție „arbitrară”, a spus Cowie, o a șasea extincție în masă nu a avut loc încă.
Dar dacă presupunem că „speciile vor continua să dispară în ritmul actual (sau mai rapid), atunci se va întâmpla”, a avertizat el. „Putem spune cu siguranță că acesta este începutul unei potențiale a șasea extincții în masă”.
Ceballos a avertizat că fereastra de oportunitate pentru ca oamenii să acționeze „se închide rapid”.
Prioritatea este de a opri distrugerea habitatelor naturale și de a le reface pe cele care au fost pierdute, a spus el.
„Dar mai este încă timp pentru a salva multe genuri”, a spus el. „Există 5.400 de genuri, putem salva multe dintre ele dacă acționăm acum”.
