Pământul a pierdut în 2022 o suprafață de pădure tropicală care absoarbe carbon mai mare decât Elveția sau Olanda, cea mai mare parte fiind distrusă pentru a face loc vitelor și culturilor de bază, potrivit unei analize a datelor din satelit publicată marți.
Aceasta înseamnă aproape un teren de fotbal de copaci tropicali maturi doborât sau ars la fiecare cinci secunde, zi și noapte, și cu 10 % mai mult decât în anul precedent, potrivit datelor Institutului Mondial al Resurselor (WRI), citate de AFP.
Pădurile tropicale distruse anul trecut au eliberat în atmosferă 2,7 miliarde de tone de CO2, echivalentul emisiilor de combustibili fosili ale Indiei, cea mai populată națiune din lume, a raportat unitatea Global Forest Watch a WRI.
Brazilia a fost responsabilă pentru 43% din pierderi, iar Republica Democrată Congo și Bolivia pentru aproximativ 13% și, respectiv, 9%.
Cei peste 41.000 de kilometri pătrați decimați la nivel global anul trecut fac din 2022 al patrulea cel mai devastator an pentru pădurile primare din ultimele două decenii.
Pierderea accelerată vine la un an după ce liderii mondiali au promis, la summitul COP26 de la Glasgow din 2021, să oprească și să inverseze pierderea pădurilor până în 2030.
„De la începutul secolului, am asistat la o hemoragie a unora dintre cele mai importante ecosisteme forestiere din lume, în ciuda anilor de eforturi pentru a inversa această tendință”, a declarat Mikaela Weisse, director al Global Forest Watch al WRI, în cadrul unui briefing pentru jurnaliști.
„Pierdem rapid unul dintre cele mai eficiente instrumente de combatere a schimbărilor climatice, de protejare a biodiversității și de susținere a sănătății și a mijloacelor de trai a milioane de oameni.”
La nivel mondial, vegetația și solul au absorbit în mod constant aproximativ 30% din poluarea cu CO2 începând cu 1960, chiar dacă aceste emisii au crescut la jumătate.
90 de miliarde de tone
Aproximativ 1,6 miliarde de oameni, dintre care aproape jumătate sunt membri ai unor grupuri indigene, depind direct de resursele forestiere pentru hrană și mijloace de trai.
Defrișările din Brazilia au crescut vertiginos în timpul guvernării de patru ani a președintelui de extremă-dreapta Jair Bolsonaro și au crescut cu 15 la sută anul trecut, comparativ cu 2021.
Administrația lui Bolsonaro a eviscerat politicile de mediu, a închis ochii la defrișările ilegale și a slăbit protecția drepturilor popoarelor indigene care s-au dovedit a fi administratori eficienți ai pădurilor sănătoase.
Președintele Luiz Inacio Lula da Silva, învestit la începutul acestui an, a promis să pună capăt defrișărilor din Amazonia braziliană până în 2030, dar se va confrunta cu multe provocări în acest sens, spun experții.
Oamenii de știință se tem că schimbările climatice și defrișările combinate ar putea declanșa tranziția accelerată a bazinului Amazonului de la pădure tropicală la savană, ceea ce ar putea perturba profund vremea nu doar în America de Sud, ci și în întreaga lume.
Aproximativ 90 de miliarde de tone de CO2 sunt stocate în pădurile din bazinul Amazonului, ceea ce reprezintă dublul emisiilor anuale la nivel mondial din toate sursele.
„Oprirea și inversarea pierderii pădurilor este una dintre cele mai rentabile opțiuni de atenuare a efectelor pe care le avem la dispoziție în prezent”, a declarat Frances Seymour, membru senior distins al WRI pentru păduri.
Ratele ridicate de pierdere a pădurilor primare au continuat, de asemenea, în Republica Democrată Congo (RDC), care a văzut mai mult de jumătate de milion de hectare distruse în 2022, se arată în raport.
Cacao, aur și incendii
Spre deosebire de Brazilia, principalii factori determinanți au fost agricultura de subzistență și producția la scară mică de cărbune de lemn obținut prin tăierea și arderea lemnului, ceea ce reflectă sărăcia țării.
Mai mult de 80% din populație nu are energie electrică.
Un acord de o jumătate de miliard de dolari semnat de RDC în 2021 pentru a-și proteja pădurile a fost subminat de recenta scoatere la licitație a permiselor de explorare a petrolului și gazelor.
De asemenea, guvernul a indicat că va ridica moratoriul privind noile concesiuni de exploatare forestieră.
Între timp, Bolivia a înregistrat a treia cea mai mare pierdere de păduri primare (aproape 4.000 de km pătrați) în 2022 și o creștere cu 32% a ratei de despădurire față de 2021.
„Cea mai mare parte a pierderilor a avut loc în cadrul ariilor protejate, care acoperă ultimele petice de pădure primară din țară”, se arată în raportul Global Forest Watch.
Producția de cacao, mineritul aurului și incendiile au fost principalele motoare.
Puțin peste cinci procente din pierderile globale de păduri tropicale de anul trecut au avut loc în Indonezia (2.300 km²), care a înregistrat o scădere de peste patru ori a nivelurilor de despădurire din 2016.
Alte țări care completează „top zece” în ceea ce privește pierderea pădurilor tropicale la nivel mondial anul trecut sunt Peru (3,9%), Columbia (3,1), Laos (2,3), Camerun (1,9), Papua Noua Guinee (1,8) și Malaezia(1,7).
Restul lumii combinate au reprezentat puțin sub 15% din pădurile pierdute în 2022.
