Numărul litigiilor privind clima a crescut de peste două ori la nivel global în perioada 2017-2022, au anunţat ONU şi cercetători de la Universitatea americană Columbia.
Numărul proceselor legate de climă la nivel mondial a crescut de la 884 în 2017 la 2.180 la finele lui 2022, potrivit unui comunicat al Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), cu sediul la Nairobi, şi al Sabin Center for Climate Change Law de la Universitatea Columbia, care s-a ocupat de colectarea datelor.
”Deşi cele mai multe dintre litigii au fost intentate în Statele Unite, procesele legate de climă au luat avânt în lumea întreagă, iar circa 17% dintre cazuri sunt înregistrate în ţările în curs de dezvoltare, inclusiv în mici state insulare în dezvoltare”, a precizat ONU Environnement.
Denunţând inacţiunea guvernelor în domeniul climatic sau politicile poluatoare ale marilor companii, din ce în ce mai mulţi cetăţeni recurg la justiţie, atât la jurisdicţii internaţionale, cât şi la cele regionale sau locale.
Obiectivul este ”lupta împotriva crizei climatice, responsabilizarea guvernelor şi a sectorului privat, precum şi transformarea litigiilor într-un mecanism-cheie pentru garantarea acţiunii climatice şi promovarea justiţiei climatice”, a declarat directoarea PNUE, Inger Andersen, citată într-un comunicat.
Potrivit bilanţului publicat joi, înmulţirea litigiilor climatice permite ”o mai bună protecţie a celor mai vulnerabile grupuri”. Sunt menţionate în special 34 de cazuri aduse în faţa justiţiei de copii sau de tineri sub 25 de ani sau în numele acestora.
Raportul a fost publicat în contextul verii 2023 excepţional de calde: iunie a fost luna iunie cea mai călduroasă din istorie, iar iulie va stabili fără îndoială un record similar.
”Există un decalaj în creştere şi îngrijorător între nivelul reducerii gazelor cu efect de seră pe care omenirea trebuie să-l atingă pentru a-şi atinge obiectivele de temperatură şi măsurile pe care guvernele le iau în mod real pentru a le reduce”, a afirmat Michael Gerrard, directorul Sabin Center for Climate Change Law.
Principalele cazuri și probleme legate de litigii privind schimbările climatice, cuprinse în raport, includ:
- Comitetul ONU pentru drepturile omului a concluzionat pentru prima dată că o țară a încălcat legislația internațională privind drepturile omului prin politica climatică și prin inacțiunea în domeniul climei, constatând că guvernul australian încalcă obligațiile sale în materie de drepturi ale omului față de locuitorii insulelor Torres Strait;
- Curtea Supremă a Braziliei care a decis că Acordul de la Paris este un tratat privind drepturile omului, care se bucură de un statut „supranațional”;
- O instanță olandeză care a ordonat companiei de petrol și gaze Shell să respecte Acordul de la Paris și să își reducă emisiile de dioxid de carbon cu 45 % față de nivelurile din 2019 până în 2030. Aceasta a fost prima dată când o instanță a constatat că o companie privată are o obligație în temeiul Acordului de la Paris;
tribunalul german a anulat părți din Legea federală privind protecția climei ca fiind incompatibile cu dreptul la viață și la sănătate; - O instanță din Paris care a stabilit că inacțiunea Franței în domeniul climei și nerespectarea obiectivelor privind bugetul de carbon au cauzat daune ecologice legate de climă;
- O instanță din Regatul Unit, care a constatat că guvernul nu și-a respectat obligațiile legale care îi revin în temeiul Legii privind schimbările climatice din 2008, atunci când a aprobat strategia net-zero;
- Eforturile de obținere a unor avize consultative privind schimbările climatice din partea Curții Internaționale de Justiție și a Tribunalului Internațional pentru Dreptul Mării sunt inițiate și impulsionate de statele insulare mici în curs de dezvoltare.
