Grecia și-a stabilit obiective mai ambițioase pentru extinderea energiei solare și eoliene, pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030, conform unui plan revizuit de energie și climă prezentat vineri.
Atena vizează o pondere de 82% a surselor regenerabile în generarea de energie electrică până în 2030, comparativ cu un obiectiv de 66% stabilit în planul anterior din 2019, conform planului care va fi trimis Comisiei Europene pentru aprobare, potrivit Reuters.
Planurile naționale de energie și climă ale statelor membre UE detaliază contribuția acestora la obiectivul general al UE de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 și oferă o foaie de parcurs pentru investițiile din industria energetică.
De altfel, Grecia și-a dublat producția de energie regenerabilă din 2014, prin instalarea de noi centrale solare și eoliene, și a închis majoritatea centralelor pe cărbune.
„În acest moment, țara și-a depășit deja obiectivele în ceea ce privește sursele regenerabile, precum și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră”, a declarat ministrul elen al Energiei și Mediului, Theodore Skylakakis, într-o conferință de presă pentru prezentarea planului.
Cu toate acestea, Skylakakis a menționat că planul revizuit nu abordează problema adaptării la schimbările climatice.
„Opinia predominantă este că vom putea preveni criza climatică înainte ca aceasta să apară… dar criza climatică este deja aici, cu implicații economice și fiscale uriașe”, a spus el.
Grecia, care încă se recuperează după criza financiară ce a aproape a scos-o din zona euro în 2015, a fost lovită de inundații și incendii devastatoare, pe care oamenii de știință le corelează cu temperaturile ridicate din timpul verii.
Țara se luptă să găsească fonduri pentru a repara pagubele și pentru a face infrastructura mai rezistentă la căldura extremă.
Conform noului plan, Atena a estimat că va avea nevoie de investiții suplimentare în valoare de 95 de miliarde de euro până în 2030, inclusiv politici pentru eficientizarea energetică a mii de clădiri, instalarea mai multor centrale solare și eoliene și construirea de capacități de stocare a energiei.
Se estimează că totalul cheltuielilor se va ridica la aproximativ 330 de miliarde de euro până în 2050.
Acțiunile prevăzute vor ajuta țara să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 58,6% până în 2030, pe drumul spre neutralitatea climatică până în 2050, mai mult decât reducerea de 43% prevăzută în planul din 2019.
