Opt națiuni amazoniene au convenit asupra unei liste de politici și măsuri unificate pentru a consolida cooperarea regională în cadrul unui important summit privind pădurile tropicale desfășurat marți în Brazilia, însă nu au reușit să ajungă la un acord asupra unui obiectiv comun pentru a pune capăt defrișărilor, scrie AFP.
Președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva, care și-a pus în joc reputația internațională pentru a îmbunătăți poziția Braziliei în domeniul mediului, a făcut presiuni pentru ca regiunea să se unească în spatele unei politici comune de eliminare a defrișărilor până în 2030 – o politică pe care a adoptat-o deja.
În schimb, declarația comună emisă marți în orașul brazilian Belem a creat o alianță pentru combaterea distrugerii pădurilor, lăsând țările să își urmărească propriile obiective individuale de defrișare.
Eșecul celor opt țări amazoniene de a se pune de acord asupra unui pact pentru a-și proteja propriile păduri indică dificultățile mai mari, la nivel global, în ceea ce privește încheierea unui acord pentru combaterea schimbărilor climatice.
Mulți oameni de știință spun că factorii de decizie politică acționează prea lent pentru a preveni încălzirea globală catastrofală.
Lula și alți lideri naționali au părăsit reuniunea de marți fără să comenteze declarația. Președinții din Bolivia, Brazilia, Columbia și Peru au participat la summit, în timp ce Ecuador, Guyana, Surinam și Venezuela au trimis alți înalți oficiali.
Ministrul brazilian de externe, Mauro Vieira, a declarat într-o conferință de presă că problema defrișărilor „nu va diviza în niciun fel regiunea” și a citat „o înțelegere privind defrișările” în declarație, fără a da detalii.
Summitul din această săptămână a reunit Organizația Tratatului de Cooperare din Amazon (ACTO) pentru prima dată după 14 ani, cu planuri de a ajunge la un acord amplu asupra unor probleme, de la combaterea defrișărilor la finanțarea dezvoltării durabile.
Însă, în perioada premergătoare summitului, au apărut tensiuni legate de pozițiile divergente privind defrișările și exploatarea petrolului.
De asemenea, țările amazoniene au respins campania actuală a președintelui columbian de stânga Gustavo Petro de a pune capăt exploatării petroliere în Amazon. În discursul său de marți, Petro a comparat dorința stângii de a continua forajul pentru petrol cu negarea de către dreapta a științei climei.
El a spus că ideea de a face o „tranziție energetică” treptată de la combustibilii fosili este o modalitate de a întârzia munca necesară pentru a opri schimbările climatice.
Brazilia analizează dacă să exploateze sau nu o potențială descoperire uriașă de petrol offshore în apropierea gurii fluviului Amazon și a coastei de nord a țării, dominată de păduri tropicale.
„Ceea ce discutăm astăzi în Brazilia se referă la o zonă extinsă și mare – în viziunea mea, poate ultima frontieră a petrolului și gazelor înainte de … tranziția energetică”, a declarat ministrul brazilian al Energiei, Alexandre Silveira, reporterilor după discursul lui Petro.
Silveira a spus că ar trebui să efectueze cercetări cu privire la petrolul care se află acolo pentru a lua o decizie în această privință.
Dincolo de defrișări, summitul nu a stabilit nici un termen limită pentru a pune capăt exploatării ilegale a aurului, deși liderii au convenit să coopereze în această privință și să combată mai bine infracțiunile transfrontaliere de mediu.
Declarația comună finală, numită Declarația de la Belem, a afirmat cu tărie drepturile și protecția indigenilor, convenind totodată să coopereze în domeniul gestionării apei, al sănătății, al pozițiilor comune de negociere la summiturile privind clima și al dezvoltării durabile.
După cum a relatat anterior Reuters, declarația a stabilit, de asemenea, un organism științific care să se reunească anual și să elaboreze rapoarte de autoritate cu privire la știința legată de pădurea amazoniană, asemănător Grupului internațional de experți privind schimbările climatice al Națiunilor Unite.
