Ministerul Energiei a publicat proiectul de Lege privind măsurile necesare pentru exploatarea energiei eoliene offshore şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei.
Consultarea publică are loc timp de 30 de zile, acesta făcând parte din angajamentele instituţiei în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Scopul legii este de se ajunge la 3.000 MW instalați în Marea Neagră, care să beneficieze de schema de sprijin prin contracte de diferență, până în anul 2035, se arată în expunerea de motive care însoţeşte proiectul de act normativ.
Potrivit unui comunicat al ME, prin acest proiect, România asigură cadrul legal pentru dezvoltarea investiţiilor în domeniul energiei eoliene offshore din Marea Neagră.
„Potenţialul eolian la Marea Neagră este unul uriaş, pe care România nu are dreptul să îl rateze. Vorbim despre peste 75 GWh, conform estimărilor experţilor Băncii Mondiale. Energia eoliană offshore este un instrument major pentru obiectivul european de reducere a dependenţei de importurile de combustibili fosili şi de decarbonare. Am spus de la preluarea mandatului că, pe lângă o energie sigură şi ieftină, îmi doresc şi o energie verde. Acest act normativ face parte din angajamentele Ministerul Energiei în cadrul PNRR, prioritate zero al ministerului pe care îl conduc”, a declarat ministrul de resort, Sebastian Burduja.
Stabilirea unui cadru legislativ şi fiscal adecvat este esenţial în dezvoltarea energiei eoliene offshore, în contextul actual marcat de extinderea accelerată a acestor capacităţi de producţie la nivel mondial. România urmăreşte îndeplinirea principalelor obiective ale noii politici din domeniul energiei şi climei a Uniunii Europene, pentru anul 2030 şi perspectiva pentru anul 2050, obiective asumate şi de ţara noastră, cu scopul de a gestiona în mod echitabil tranziţia sectorului energetic românesc către producerea de energie curată, se spune în comunicat.
Capacitățile eoliene vor fi instalate doar acolo unde autoritățile române vor stabili acest lucru, după ce va fi realizat un un plan spațial eolian offshore, care va conține, pe lângă datele tehnice, și cerințe de mediu. În maximum doi ani se vor stabili toate perimetrele offshore care vor fi scoase la licitație în vederea explorării și, ulterior, construirii de centrale electrice eoliene offshore.
Apoi, în maximum un an, Ministerul Energiei stabilește lista perimetrelor care vor fi concesionate pentru construcția a 3.000 MW care vor beneficia de schema de ajutor de stat de tip CfD. Perimetrele vor fi concesionate după ce operatorul rețelei de transport asigură “preluarea energiei produse de centralele electrice eoliene offshore în mod eficient și cu cele mai mici costuri, din punct de vedere al tarifelor de racordare și tarifelor de rețea”.
Explorarea perimetrelor concesionate se efectuează în baza unui permis de explorare, emis de Ministerul Energiei la încheierea contractului de concesiune, conform reglementărilor proprii.
Potenţialul de energie eoliană offshore al României, astfel cum este acesta evaluat pe baza estimărilor Băncii Mondiale (BM), prezintă o capacitate teoretică de 76GW, 22GW sub formă de turbine fixe şi 54GW sub formă de turbine plutitoare. Din punctul de vedere al raportului cost/beneficiu, primele turbine care ar trebui instalate sunt cele fixe.
Proiectul de act normativ include prevederi privind – capacitatea instalată în proiecte de producere a energiei electrice din resurse eoliene offshore pentru care se poate acorda sprijin prin intermediul schemei de sprijin de tipul Contracte pentru Diferenţă până în anul 2035; stabilirea autorităţilor competente responsabile de facilitarea şi coordonarea procesului de implementare a proiectelor de producere a energiei eoliene offshore; regulile şi condiţiile privind stabilirea şi concesionarea perimetrelor în cadrul cărora pot fi derulate activităţi de explorare şi exploatare a potenţialului eolian offshore; regulile şi condiţiile privind acordarea de autorizaţii şi licenţe de către autorităţile competente; informaţii privind servituţile legale şi drepturile de acces; informaţii privind regimul taxelor şi redevenţelor; condiţii şi obligaţii privind racordarea la reţeaua de transport energie electrică; obligaţii privind desfiinţarea centralei electrice eoliene offshore; contravenţii şi sancţiuni.
Este de aşteptat ca prin investiţiile în 3 GW de energie eoliană offshore să se creeze un total de 22.000 de noi locuri de muncă pentru angajaţi cu normă întreagă (20.000 în faza de CAPEX şi 1.800 în cea de operare şi întreţinere), dintre care 15.500 noi locuri de muncă ar putea fi create în mod direct la nivel naţional, presupunând că România ar atrage investitori în producţia de componente pentru turbine eoliene, în construcţia, instalarea şi, respectiv, întreţinerea infrastructurii parcurilor eoliene offshore.
În prezent, pentru îndeplinirea angajamentului inclus în PNRR şi acordul cu BM, dar mai ales pentru a utiliza în cel mai eficient mod resursele regenerabile offshore de care dispune România, Ministerul Energiei (ME) colaborează cu Direcţia Generală Sprijin pentru Reformele Structurale a Uniunii (Directorate General for Structural Reform Support – DG REFORM) şi Banca Mondială (BM) în cadrul unui studiu intitulat „Offshore Wind Roadmap for Romania”.
