Tehnicile de editare genetică a plantelor in vitro, care sunt utilizate în mod convențional și au un istoric de siguranță îndelungat, sunt excluse din legislația UE care restricționează utilizarea organismelor modificate genetic (OMG), a declarat marți cea mai înaltă instanță europeană, potrivit Reuters.
Această saga de lungă durată a început în 2015, când un grup de asociații agricole franceze au sesizat o instanță franceză, afirmând că soiurile de plante obținute prin mutageneză nu ar trebui să fie exceptate de la normele privind OMG-urile în temeiul legislației franceze.
Ulterior, instanța franceză a cerut sfatul Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), cu sediul în Luxemburg.
Tehnica vizată este mutageneza, prin care materialul genetic al unei specii este modificat fără adăugarea unui ADN străin, astfel încât nu rezultă un organism transgenic, cu ADN provenit de la specii diferite.
„Organismele obținute prin aplicarea in vitro a unei tehnici/metode de mutageneză care a fost utilizată în mod convențional într-o serie de aplicații in vivo și care are un istoric de siguranță îndelungat în ceea ce privește aceste aplicații sunt excluse din domeniul de aplicare al directivei respective”, a declarat CJUE.
Tehnica de editare genetică in vitro înseamnă că agenții mutageni sunt aplicați pe celule vegetale și întreaga plantă este apoi reconstituită artificial, în timp ce in vivo, agenții mutageni sunt aplicați pe întreaga plantă sau pe părți ale acesteia.
Ecologiștii, grupurile anti-OMG și fermierii au declarat că permiterea editării genice ar introduce o nouă eră a „OMG 2.0” pe ușa din dos.
Cu toate acestea, bioindustria a susținut că editarea genelor ar putea duce la obținerea unor culturi mai rezistente și mai hrănitoare, precum și că ar putea oferi companiilor farmaceutice noi modalități de combatere a bolilor umane.
