Deficitul bugetar al Italiei din ultimii trei ani va fi mai mare decât cel prognozat inițial de guvernul de la Roma. Noile date privind finanțele publice vor fi publicate săptămâna viitoare noile, au declarat pentru Reuters, surse apropiate.
Motivul este o decizie luată luna aceasta de Eurostat, agenția de statistică a Uniunii Europene, cu privire la modul de clasificare a creditelor fiscale în conturile de stat, care afectează puternic programele italiene costisitoare care oferă stimulente pentru reformele casnice de economisire a energiei.
Hotărârea vine pe fondul deciziei Romei de săptămâna trecută de a reduce drastic programele pentru a nu împovăra finanțele statului în acest an.
Una dintre surse a declarat că deficitul bugetar va crește între 35 de miliarde de euro și 42 de miliarde de euro între 2020 și 2022. Un al doilea oficial a estimat această perioadă la aproximativ 40 de miliarde de euro.
Impactul va fi cel mai puternic în 2021 și 2022, au declarat sursele, refuzând să fie numite din cauza sensibilității subiectului. Deficitul pentru 2021, care a fost stabilit inițial la 7,2% din PIB, este văzut acum mai aproape de 8%.
În noiembrie, guvernul condus de Giorgia Meloni a estimat că deficitul din 2022 va scădea la 5,6%, dar cifra ar putea depăși 7% atunci când biroul de statistică al Italiei, ISTAT, va publica datele la 1 martie.
După un an de discuții între ministerele de finanțe, băncile centrale și birourile de statistică, la 16 februarie, Eurostat a publicat noi criterii la nivelul UE pentru compilarea datelor privind finanțele publice.
Impactul asupra Italiei, țară cu datorii ridicate, este deosebit de puternic din cauza unor scheme populare introduse în 2020 pentru a permite oamenilor să își ecologizeze locuințele cu ajutorul unui sistem complex de credite fiscale tranzacționabile.
În cadrul acestui program, proprietarii de locuințe pot deduce din impozitele lor costul lucrărilor de construcție pe o perioadă de 5-10 ani sau pot vinde creditul fiscal constructorului lor ca plată. Constructorul ar putea apoi să-l vândă băncii, care ar deduce suma din impozitul său.
Preluarea schemelor, inclusiv a așa-numitului „superbonus”, prin care statul promitea să plătească 110% din costul lucrărilor de renovare, a fost mai mare decât se aștepta, generând lucrări estimate la 110 miliarde de euro, față de o previziune de 72 de miliarde de euro.
Conform noului regulament Eurostat, stimulentele pentru construcții se încadrează într-o categorie de credite fiscale considerate „plătibile”, ceea ce înseamnă că este foarte probabil ca acestea să fie răscumpărate.
Acest lucru se datorează faptului că îndeplinesc trei criterii stabilite de agenție: sunt tranzacționabile; pot compensa impozitele deja datorate; și pot fi compensate cu obligațiile fiscale din anii viitori.
Creditele trebuie adăugate la deficitul bugetar în anul în care sunt utilizate, Eurostat reducând mai degrabă decât să afecteze veniturile fiscale în termeni reali, revizuind în creștere deficitul fiscal al Italiei pentru trei ani.
Temându-se de o lovitură puternică în conturile din acest an, Meloni a interzis brusc săptămâna trecută vânzarea de credite fiscale, lăsând mii de firme de construcții și gospodării în dificultate financiară, împovărate cu credite pe care nu le-au putut încasa.
Meloni a declarat: „Dacă am fi lăsat superbonusul așa cum era, nu ne-ar mai fi rămas bani în buget pentru nimic altceva”.
