Concluziile cercetării au fost că se poate estima că peste 46 de mii de tone de CO2 pe an sunt emise ca urmare a amânării admiterii României și Bulgariei în Schengen. În termeni de protecția mediului, înseamnă că sunt necesari peste 311 mii de copaci maturi pentru a capta emisiile de carbon asociate așteptării la frontieră și este echivalentul a peste 56 de milioane de kwh de energie electrică pe bază de cărbune, se arată într-un studiu al firmei de consultanță KPMG.
În plus, având în vedere că Parlamentul European a dat undă verde pentru admiterea României și Bulgariei în Schengen în 2011 (pe baza îndeplinirii condițiilor tehnice), anii de întârziere au însemnat peste 500 de mii de tone de emisii de CO2, sau echivalentul a peste 600 GWh de energie electrică produsă din surse de cărbune.
”În mod inevitabil, prin natura sa, această cercetare s-a bazat în mare măsură pe estimări estimative. Cu toate acestea, nu există nicio îndoială că întârzierea admiterii României și Bulgariei în spațiul Schengen are efecte negative asupra mediului și îngreunează realizarea obiectivelor UE de reducere a emisiilor. Consecințele economice negative, nu numai asupra României și Bulgariei, ci și asupra UE în ansamblu, au fost bine documentate. Cercetarea KPMG în România a demonstrat că nici efectul asupra planetei nu trebuie neglijat”, precizează sursa citată.
Datele s-au bazat pe numărul de vehicule care traversează granița, pe tipurile de vehicule și pe perioada medie de așteptare la vamă. Calculul emisiilor de la punctele de trecere a fontierelor este făcut pe baza numărului de autoturisme, autobuze și autocamioane cu mărfuri care trec granițele, a emisiilor de CO2 ale motoarelor și a timpului petrecut în așteptare la punctele de control, estimat de asociațiile transportatorilor.
Pentru a colecta datele primare, specialiștii KPMG au trimis cereri de informații instituțiilor publice relevante din România, Bulgaria și Grecia, precum și organizațiilor private (de exemplu, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră din România, Poliția de Frontieră din Bulgaria, Poliția de Frontieră din Grecia, Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România, Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România, Registrul Auto Român, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România etc.). Cercetarea se bazează pe datele și informațiile obținute în urma acestor solicitări și primite până la data de 17 martie 2023, precum și pe informațiile preluate din surse publice de renume. Prin acoperirea unui an întreg, studiul a urmărit să ia în considerare variațiile sezoniere ale timpilor de așteptare
Autorii studiului citează date ale UNTRR care arată că timpul mediu de așteptare al camioanelor la frontiera României cu Ungaria și Bulgaria variază între 30 de minute și 72 de ore, cu o medie de 6 ore pe trecere. În tot acest timp de așteptare, autovehiculele poluează zona de graniță.
