Numai emisiile provenite din sistemul alimentar ar putea încălzi clima cu aproape 1 grad Celsius până în anul 2100, dacă nu se va aborda problema alimentelor cu conținut ridicat de metan, conform unui studiu publicat luni, transmite The Guardian.
Un studiu detaliat a arătat că emisiile care încălzesc clima provenite din producția alimentară, dominată de carne, lactate și orez, vor depăși singure obiectivul internațional cheie de a limita încălzirea globală la 1,5 grade C dacă nu sunt controlate.
Analiza a estimat că, în cazul în care nivelul actual al emisiilor de alimente ar continua, acestea ar duce la o încălzire globală de cel puțin 0,7 grade C până la sfârșitul secolului, pe lângă creșterea de 1 grad C deja înregistrată. Acest lucru înseamnă că numai emisiile provenite din alimente, fără a lua în considerare impactul uriaș al combustibililor fosili, ar împinge lumea dincolo de limita de încălzire de 1,5 grade C.
Studiul a arătat că 75% din această încălzire legată de alimente a fost determinată de alimente care sunt surse mari de emisii de metan, adică cele provenite de la animale rumegătoare, cum ar fi bovinele, și de la orezării. Cu toate acestea, oamenii de știință au declarat că creșterea temperaturii ar putea fi redusă cu 55% prin reducerea consumului de carne în țările bogate la nivelurile recomandate din punct de vedere medical, prin reducerea emisiilor provenite de la animale și de la gunoiul de grajd al acestora și prin utilizarea energiei regenerabile în sistemul alimentar.
Studiile anterioare au arătat impactul uriaș al producției de alimente asupra mediului, în special al cărnii și al produselor lactate, dar noul studiu oferă estimări ale creșterilor de temperatură pe care le-ar putea provoca emisiile acestora. Totuși, acestea ar putea fi o subestimare semnificativă, deoarece studiul a presupus că în viitor consumul de produse de origine animală va rămâne la același nivel, dar se estimează că acesta va crește cu 70% până în 2050.
„Metanul are un rol cu adevărat dominant în generarea încălzirii asociate cu sistemele alimentare”, a declarat Catherine Ivanovich, de la Universitatea Columbia din SUA, care a condus cercetarea. „Menținerea modelului [de producție alimentară] pe care îl avem astăzi nu este compatibilă cu menținerea pragului de temperatură de 1,5 grade C. Acest lucru face ca reducerea emisiilor să fie foarte urgentă, în special în cazul grupurilor de alimente cu conținut ridicat de metan. Trebuie să facem ca obiectivul de a susține populația globală să fie compatibil cu un viitor sigur din punct de vedere climatic”.
Contribuția producției globale de alimente la criza climatică este complexă, deoarece implică mai multe gaze cu efect de seră importante, care au toate capacități diferite de a reține căldura și de a persista în atmosferă pentru perioade diferite de timp. Studiile anterioare au convertit impactul metanului și al altor gaze într-o cantitate echivalentă de CO2 pe o perioadă de 100 de ani, dar acest lucru a subestimat puterea ridicată a metanului pe perioade mai scurte de timp.
Cercetarea, publicată în revista Nature Climate Change, a tratat fiecare gaz cu efect de seră separat pentru 94 de tipuri cheie de alimente, permițând o mai bună înțelegere a impactului lor asupra climei în timp. Introducerea acestor date privind emisiile într-un model climatic utilizat pe scară largă a arătat că menținerea producției alimentare actuale ar duce la o creștere de 0,7 grade C până în 2100, în cazul unei creșteri scăzute a populației globale, și la o creștere de 0,9 grade C, în cazul unei creșteri demografice ridicate.
