India a descoperit un zăcământ de 5,9 milioane de tone de litiu, un element rar, esențial pentru fabricarea vehiculelor electrice, potrivit BBC. Guvernul a anunțat joi că 5,9 milioane de tone de acest element au fost descoperite în statele Jammu și Kashmir.
Până în prezent, India a depins de Australia și Argentina pentru importurile de litiu.
Litiul este o componentă cheie în bateriile reîncărcabile care alimentează numeroase gadgeturi precum smartphone-urile și laptopurile, precum și mașinile electrice.
Experții spun că această descoperire ar putea ajuta India în demersul său de a crește numărul de mașini electrice private cu 30% până în 2030, ca parte a eforturilor de reducere a emisiilor de carbon pentru a combate încălzirea globală.
Geological Survey of India a descoperit rezervele de litiu în zona Salal-Haimana din districtul Reasi din Jammu și Kashmir, a declarat Ministerul indian al Minelor.
În 2021, depozite mult mai mici de litiu au fost descoperite în sudul statului Karnataka.
Anterior, guvernul declarase că urmărește să își îmbunătățească aprovizionarea cu metale rare necesare pentru a stimula noile tehnologii și că este în căutarea unor surse în India și în străinătate.
Vivek Bharadwaj, secretarul Ministerului Minelor, a declarat pentru ziarul Mint că India și-a „reorientat măsurile de explorare” pentru a îndeplini acest obiectiv.
În întreaga lume, cererea de metale rare, inclusiv de litiu, a crescut pe măsură ce țările încearcă să adopte soluții mai ecologice pentru a încetini schimbările climatice.
În 2023, China a semnat un acord de 1 miliard de dolari (807 milioane de lire sterline) pentru a dezvolta vastele rezerve de litiu din Bolivia, estimate la 21 de milioane de tone și care sunt cele mai mari din lume.
Potrivit Băncii Mondiale, extracția de minerale esențiale va trebui să crească cu 500% pentru a îndeplini obiectivele climatice globale până în 2050.
Cu toate acestea, experții spun că procesul de exploatare a litiului nu este ecologic.
Litiul este extras din roci dure și din rezervoare subterane de saramură care se găsesc în mare parte în Australia, Chile și Argentina.
După ce este extras, este prăjit cu ajutorul combustibililor fosili, pârjolind peisajul și lăsând în urmă cicatrici. Procesul de extracție necesită, de asemenea, multă apă și eliberează cantități mari de dioxid de carbon în atmosferă.
Pentru a o extrage din rezervoarele subterane, multe dintre ele aflate în Argentina, țară cu deficit de apă – se folosește o cantitate mare de apă, ceea ce a dus la proteste din partea comunităților indigene, care spun că o astfel de activitate epuizează resursele naturale și duce la o penurie acută de apă.
