Din Quebec până în Columbia Britanică și până în Hawaii, America de Nord se confruntă cu un sezon extraordinar de incendii de vegetație, iar regiunile apropiate și îndepărtate sunt din ce în ce mai afectate de expunerea la fum, potrivit AFP.
Iată ce ar trebui să știți despre poluarea aerului cauzată de aceste incendii.
Ce știm
Unul dintre aspectele definitorii ale fumului provenit din incendiile de vegetație este „materia sub formă de particule” – toxine care, în numărul lor, pot face fumul vizibil.
Particulele cu diametrul de 2,5 microni, PM2,5, sunt „deosebit de periculoase pentru sănătatea umană și sunt emise în cantități foarte mari”, a declarat pentru AFP Rebecca Hornbrook, chimist atmosferic la Centrul Național pentru Cercetare Atmosferică, care zboară cu avioanele prin fum pentru cercetările sale.
„De obicei, dacă te afli sub vântul unui incendiu de pădure, acesta este cauza majorității întunecării cerului și a lipsei de vizibilitate”, a spus ea, cum ar fi cerul învelit în New York ca urmare a incendiilor de la sute de kilometri distanță, în Quebec, la începutul acestui an.
PM2,5 pătrunde adânc în interiorul plămânilor și, potențial, chiar în sânge.
Americanul mediu a fost deja expus la 450 de micrograme de fum pe metru cub până la începutul lunii iulie, mai rău decât întreaga perioadă 2006-2022, a postat recent pe X economistul Marshall Burke de la Stanford, citând calculele făcute de Environmental Change and Human Outcomes Lab al universității.
Îngrijorătoare sunt, de asemenea, substanțele invizibile cunoscute sub numele de compuși organici volatili, cum ar fi butanul și benzenul. Aceștia provoacă iritații ale ochilor și gâtului, în timp ce unii sunt cunoscuți ca fiind cancerigeni.
Atunci când COV se amestecă cu oxizii de azot – care sunt produși de incendiile de vegetație, dar care sunt, de asemenea, abundenți în zonele urbane din cauza arderii combustibililor fosili – aceștia contribuie la formarea ozonului care poate exacerba tusea, astmul, durerile în gât și dificultățile de respirație.
Ce nu știm
Deținerea de automobile a explodat după cel de-al Doilea Război Mondial, iar în deceniile care au trecut de atunci oamenii de știință au dobândit informații despre impactul pe care îl are asupra oamenilor – de la apariția astmului în copilărie până la creșterea riscului de atac de cord și chiar de demență mai târziu în viață.
Această gamă largă de cunoștințe lipsește în cazul fumului provocat de incendii, a explicat Christopher Carlsten, director al Laboratorului de expunere la poluarea aerului de la Universitatea din British Columbia.
Pe baza celor două duzini de studii publicate „se pare că există o proporție mai mare de efecte respiratorii față de efectele cardiovasculare ale fumului în comparație cu poluarea din trafic”, a declarat el pentru AFP.
Motivul ar putea fi faptul că oxizii de azot sunt mai proeminenți în poluarea din trafic.
Laboratorul lui Carlsten a început să efectueze experimente pe oameni cu fum de lemn pentru a obține mai multă claritate.
Există intervenții medicale, a spus Carlsten, care este și medic, inclusiv steroizi inhalați, inflamatoare nesteroidiene și filtre de aer – dar este nevoie urgentă de cercetări pentru a ști cum să le folosim cel mai bine.
Va stimula acțiunea?
Încălzirea planetei are, de asemenea, un impact asupra bunăstării noastre psihologice în nenumărate moduri, a declarat pentru AFP Joshua Wertzel, președintele comitetului Asociației Americane de Psihiatrie pentru schimbările climatice în domeniul sănătății mintale.
Unul dintre răspunsuri este suferința, „furia, durerea, anxietatea, în fața dezastrelor naturale pe care le așteaptă să vină”, aceste rate fiind mult mai mari la persoanele tinere decât la cele mai în vârstă.
Un altul este „aclimatizarea” mentală, un produs secundar al evoluției care ne ajută să facem față noilor factori de stres, dar care, dacă nu suntem atenți, ne poate obișnui cu pericolele, la fel ca proverbiala broască în apă clocotită.
Pentru Hornbrook, care locuiește în Colorado, ceea ce a trăit estul Americii de Nord în 2023 este ceea ce partea vestică a continentului se confruntă deja de mulți ani – iar situația globală nu va face decât să se înrăutățească, având în vedere apetitul umanității pentru arderea combustibililor fosili.
În timp ce reglementările istorice privind poluarea au ajutat la limitarea emisiilor provenite de la mașini și industrie, va fi nevoie de acțiuni climatice pentru a combate flagelul incendiilor, a spus ea.
„Devine frustrant să știm că am tras un semnal de alarmă ani și ani de zile, iar acum vedem ceea ce am avertizat”, a spus ea, dar a adăugat că există încă speranță. „Poate că acum oamenii chiar încep să observe și vom vedea o schimbare”.
