Oamenii de știință din domeniul atomic au anunţat că au păstrat setarea ceasului simbolic al sfârşitului lumii la 90 de secunde de miezul nopţii, la fel ca anul trecut, citând acțiunile Rusiei în ceea ce privește armele nucleare pe fondul invaziei sale în Ucraina, războiul din Gaza al Israelului înarmat nuclear și înrăutățirea schimbărilor climatice drept factori care determină riscul unei catastrofe globale, scrie Reuters.
Membrii organizaţiei The Bulletin Of The Atomic Scientists setează ceasul simbolic în funcţie de riscurile „existenţiale” la adresa omenirii pe care le identifică: ameninţarea nucleară, încălzirea globală dar şi tehnologiile cu potenţial disruptiv, precum inteligenţa artificială (AI) dar şi noile biotehnologii.
„Punctele fierbinţi de conflict din diferite zone ale lumii poartă ameninţarea escaladării nucleare, schimbările climatice produc deja moarte şi distrugeri, iar tehnologiile disruptive, aşa cum sunt AI-ul şi cercetările biologice progresează mai rapid decât pot ţine pasul măsurile de siguranţă menite pentru ele”, a declarat pentru Reuters Rachel Bronson, directorul executiv al organizaţiei, care are sediul la Chicago. Ea a precizat că păstrarea aceleiaşi setări de anul trecut nu înseamnă că lumea trece printr-o perioadă de stabilitate.
Organizația non-profit cu sediul în Chicago a creat ceasul în 1947, în timpul tensiunilor din timpul Războiului Rece care a urmat celui de-al Doilea Război Mondial, pentru a avertiza publicul despre cât de aproape era omenirea de a distruge lumea. Marți, organizația a declarat că tendințele amenințătoare continuă să indice o catastrofă, inclusiv faptul că China, Rusia și Statele Unite cheltuiesc sume mari de bani pentru a-și extinde sau moderniza arsenalele nucleare, sporind riscul unui război nuclear din cauza unei greșeli sau a unui calcul greșit. Prima oară ceasul a fost fixat la ora 23:53:00 şi apoi, în fiecare an, a fost dat înainte sau înapoi în funcţie de ameninţările cu care s-a confruntat omenirea.
Schimbările climatice au fost adăugate ca factor în stabilirea ceasului în 2007.
„În 2023, lumea a intrat într-un teritoriu necunoscut, deoarece a suferit cel mai fierbinte an înregistrat vreodată, iar emisiile globale de gaze cu efect de seră au continuat să crească”, a declarat Bronson. „Atât temperaturile globale, cât și cele de la suprafața mării din Atlanticul de Nord au doborât recorduri, iar gheața marină din Antarctica a atins cea mai mică extindere zilnică de la apariția datelor din satelit”.
Bronson a spus că, în timp ce 2023 a fost un an record pentru energia curată, cu 1.700 de miliarde de dolari în investiții noi, investițiile în combustibili fosili au totalizat aproape 1.000 de miliarde de dolari. Bronson a calificat eforturile actuale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră drept „extrem de insuficiente pentru a evita impactul uman și economic periculos al schimbărilor climatice, care îi afectează în mod disproporționat pe cei mai săraci oameni din lume”.
The Bulletin Of The Atomic Scientists a fost fondat în 1945 de oameni de știință, printre care Albert Einstein și J. Robert Oppenheimer.
Foto 1780839 © James Knopf | Dreamstime.com
