Maroš Šefčovič, noul vicepreședinte al Uniunii Europene pentru climă, estimează că implementarea legislației ecologice va fi o sarcină dificilă pentru cele 27 de state membre, potrivit Euronews.
„Ne aflăm într-o nouă etapă, deoarece până acum ne-am concentrat foarte mult pe activitatea legislativă, așa că eu cred că am construit acest nou cadru politic, dar și legislativ pentru Green Deal”, a declarat Šefčovič pentru Euronews într-un interviu înregistrat marți.
„Acum ne apropiem de faza care ar trebui să fie la fel de provocatoare, dacă nu chiar mai mult, și aceasta este implementarea, este vorba despre implementarea adecvată, este vorba despre cum să ne asigurăm că această tranziție climatică se va face într-un mod (mod) echitabil din punct de vedere social, că va ajuta industria noastră să fie competitorul de top pe piețele globale.”
În ultimii doi ani, UE a adoptat o serie de legi transformatoare pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până la sfârșitul deceniului, inclusiv o interzicere treptată a motoarelor cu combustie, o taxă la frontieră pentru importurile poluante și noi obiective consolidate pentru eficiența energetică.
În plus, blocul comunitar a introdus planuri de anvergură pentru a renunța la combustibilii fosili ruși și pentru a accelera implementarea sistemelor regenerabile. Comisia Europeană estimează că efortul va necesita 620 de miliarde de euro anual în investiții suplimentare.
„Să punem (acest lucru) în practică, cred că va fi la fel de provocator ca și munca pe care o facem acum”, a declarat Šefčovič.
Dar, a precizat el, lipsa de acțiune ar fi „cea mai proastă soluție posibilă”. Vicepreședintele a sugerat că executivul ar trebui, până la începutul anului viitor, să propună un obiectiv „intermediar” de reducere suplimentară a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2040, fără a preciza un nivel procentual. În prezent, UE are obiective obligatorii din punct de vedere juridic doar pentru 2030 și 2050, când se presupune că se va atinge neutralitatea climatică.
„Să ne uităm la această vară. Să ne uităm la vara trecută. Vara trecută am văzut ce a fost îngrozitor. Vara aceasta a fost mult mai rău”, a continuat Šefčovič, referindu-se la dezastrele naturale recente, cum ar fi inundațiile devastatoare din Slovenia și incendiile devastatoare din Grecia.
„Trebuie să ne comportăm în mod responsabil. Trebuie să ne implicăm mai mult cu toate părțile interesate și trebuie să lucrăm din greu pentru a ne asigura că gestionăm aceste trei obiective generale: să fim corecți din punct de vedere social, să combatem schimbările climatice și să facem industria noastră competitivă.”
Un accent reînnoit pe industrie
Šefčovič a vorbit cu Euronews în cadrul unuia dintre primele sale interviuri televizate de când a fost promovat în funcția de vicepreședinte executiv responsabil cu Afacerea ecologică europeană, preluându-i locul lui Frans Timmermans, care a demisionat săptămâna trecută pentru a conduce o alianță de centru-stânga în viitoarele alegeri generale din Olanda.
Prin această remaniere, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a încercat să păstreze echilibrul politic delicat din colegiul său: portofoliul ecologic general este astfel lăsat în mâinile grupului socialist, în timp ce diplomația și finanțarea în domeniul climei este transformată într-un rol separat, posibil pentru conservatori. Până la plecarea sa, Timmermans a fost politicianul socialist cu cel mai înalt profil la Bruxelles, alături de Josep Borrell, șeful politicii externe a UE.
Deși este mai puțin deschis decât predecesorul său olandez, Šefčovič și-a făcut un nume după ani de activitate în sălile de putere ale UE și este văzut ca o mână sigură care poate face față unei varietăți de sarcini politice. În 2019, von der Leyen l-a numit în funcția de vicepreședinte pentru relații interinstituționale și previziune și, ulterior, i s-au încredințat sarcini suplimentare de gestionare a relațiilor UE-Regatul Unit în era post-Brexit și de conducere a unei inițiative inedite pentru a ajuta statele membre să achiziționeze în comun aprovizionarea cu gaze.
Colaborarea mai strânsă cu sectorul privat, spune el, va fi una dintre prioritățile sale principale.
„Un aspect foarte important va fi colaborarea foarte strânsă cu industria noastră”, a declarat Šefčovič. „Aș dori să introduc o serie de, aș spune, mese rotunde structurate cu industriile care vor fi cele mai afectate de tranziția ecologică, care sunt supuse unei presiuni mari din partea concurenților internaționali.”
Abordarea reflectă neliniștea declanșată pe întregul continent ca urmare a Legii privind reducerea inflației (IRA), o inițiativă introdusă vara trecută de președintele american Joe Biden, care oferă credite fiscale generoase, reduceri și subvenții producătorilor de tehnologie ecologică – atâta timp cât producția are loc pe teritoriul nord-american.
IRA a declanșat temeri legate de un exod industrial peste Oceanul Atlantic și de o pierdere ireversibilă de competitivitate pentru economia europeană. Ca o contramăsură, Comisia Europeană a prezentat la începutul acestui an o nouă strategie industrială pentru a stimula drastic producția internă de componente-cheie, cum ar fi bateriile, turbinele eoliene, panourile solare și pompele de căldură. Legislația este încă în curs de negociere.
„Industria noastră ar trebui să știe că suntem aici pentru a lupta pentru ei. Vrem ca acestea nu doar să rămână, ci și să prospere în Europa”, a declarat Šefčovič.
În timp ce ideea înființării unor mese rotunde industriale se află încă în stadii incipiente, vicepreședintele a fluturat un posibil modul care ar putea reuni centralele electrice și sectoarele energointensive. Acest lucru „ar putea fi foarte, foarte util, deoarece până în 2050 vom avea nevoie probabil de 3,5 ori mai multă energie electrică decât avem în prezent”.
Ca răspuns la comentariile recente ale unor lideri europeni, inclusiv ale președintelui francez Emmanuel Macron și ale premierului belgian Alexander De Croo, în care aceștia au cerut o „pauză” în legislația privind clima, Šefčovič a declarat că o altă prioritate a sa va fi diminuarea sarcinii administrative „cât mai mult posibil”.
„Înțeleg că această tranziție ecologică și abordarea schimbărilor climatice, nu este ușoară”, a spus el. „Nu este ușor pentru cetățenii noștri, pentru gospodării, pentru industrii și pentru statele noastre membre. Și am toată compasiunea.”
