În încercarea de a compensa creșterea costurilor energiei, guvernele lumii au cheltuit anul trecut peste 1.000 de miliarde de dolari pentru subvenții pentru consumul de combustibili fosili, un nivel record, arată Yale School of the Environment.
Invazia Rusiei în Ucraina a agitat piețele energetice în 2022, când Rusia a redus exporturile de gaze naturale către Europa, iar națiunile occidentale au trecut la sancțiuni împotriva petrolului rusesc. Scăderea ofertei din piață a făcut ca prețurile să crească vertiginos la nivel global. Pentru a proteja consumatorii de creșterea costurilor, guvernele au subvenționat în continuare consumul de petrol, gaze naturale, cărbune și electricitate, în special în țările în curs de dezvoltare.
Subvențiile pentru petrol au crescut cu 85% între 2021 și 2022, în timp ce subvențiile pentru gazele naturale și electricitate au crescut de peste două ori de la an la an, potrivit unui nou raport al Agenției Internaționale pentru Energie. Analiza ia în calcul doar subvențiile directe pentru fosile. Ea nu ia în calcul costul ridicat al poluării sau al dezastrelor climatice, care sunt suportate de public, dar nu sunt incluse în prețul combustibililor fosili.
Anul trecut, subvențiile pentru combustibilii fosili acordate consumatorilor au egalat investițiile globale în tehnologiile cu emisii reduse de dioxid de carbon și au contribuit la menținerea unei competitivități artificiale a cărbunelui, gazelor și petrolului în raport cu energia solară, eoliană și vehiculele electrice. Analiștii spun că aceste cheltuieli guvernamentale sunt în contradicție cu Pactul climatic de la Glasgow, care solicită țărilor să elimine treptat subvențiile „ineficiente” pentru combustibilii fosili.
„În timpul unei crize energetice, angajamentele guvernamentale de eliminare treptată a subvențiilor sunt umbrite de prioritatea de a proteja consumatorii”, au scris analiștii AIE. „Acțiunile guvernamentale care rezultă reduc dificultățile, dar slăbesc și stimulentele pentru consumatori de a economisi sau de a trece la surse alternative de energie și consumă fonduri publice care ar putea fi cheltuite în alte domenii, inclusiv în tranziția către o energie curată.”