Gheţarii s-au topit cu o viteză dramtică anul trecut, un fenomen care pare în prezent de neoprit, a avertizat vineri ONU, în condiţiile în care mai mulţi indicatori privind schimbările climatice arată niveluri record, relatează AFP.
În raportul său anual privind starea climei la nivel global, Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) a ONU evidenţiază schimbările survenite pe uscat, în oceane şi în atmosferă, cauzate de niveluri record ale gazelor cu efect de seră care captează căldura.
Potrivit OMM, „gheaţa din Antarctica a atins cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată, iar topirea unor gheţari din Europa a depăşit literalmente recordurile”.
„Partida este deja pierdută pentru gheţari, deoarece concentraţia de CO2 este deja foarte ridicată iar creşterea nivelului mării va continua probabil mii de ani de acum înainte”, a declarat secretarul general al OMM, Petteri Taalas.
Topirea gheţarilor nu poate fi oprită „dacă nu creăm o modalitate de a elimina CO2 din atmosferă”, a adăugat el.
Gheţarii de referinţă pentru care cercetătorii dispun de observaţii pe termen lung au cunoscut o variaţie medie a grosimii mai mare de -1,3 metri între octombrie 2021 şi octombrie 2022, o pierdere mult mai mare decât media ultimilor zece ani.
Pierderea cumulată a grosimii gheţarilor după 1970 se ridică la aproape 30 de metri.
Alpii europeni au doborât recordurile de topire a gheţarilor din cauza unei combinaţii de ninsori scăzute cantitativ iarna, sosirea prafului saharian în martie 2022 şi valurile de căldură între mai şi începutul lunii septembrie.
Situaţia gheţarilor elveţieni este extrem de dramatică.
Ei au pierdut 6% din volumul de gheaţă între 2021 şi 2022, comparativ cu o treime între 2001 şi 2022. Pentru prima dată, niciun strat de zăpadă nu a supravieţuit sezonului de topire din vară, chiar şi în cele mai înalte locuri, astfel încât nu a existat nicio acumulare de gheaţă proaspătă.
Nivelul mării – care a crescut cu un ritm ce s-a dublat din 1993 – şi temperaturile oceanelor au atins, de asemenea, niveluri record.
„Acest lucru este grav”, a spus el, explicând că dispariția ghețarilor ar limita rezervele de apă dulce pentru oameni și pentru agricultură și, de asemenea, ar afecta legăturile de transport dacă râurile ar deveni mai puțin navigabile.
„Acest tip de lucruri va reprezenta un mare risc pentru viitor”, a spus Taalas.
„Mulți dintre acești ghețari de munte vor dispărea și, de asemenea, micșorarea ghețarilor din Antarctica și Groenlanda va continua pe termen lung – dacă nu vom crea un mijloc de a elimina CO2 din atmosferă”.
O speranță
În ciuda veștilor proaste din raport, Taalas a declarat că există motive de optimism.
El a spus că mijloacele de combatere a schimbărilor climatice devin din ce în ce mai accesibile, energia verde devenind mai ieftină decât combustibilii fosili, în timp ce lumea dezvoltă metode de atenuare mai bune.
Planeta nu se mai îndreaptă spre o încălzire de 3-5 C, așa cum se preconiza în 2014, ci se îndreaptă acum spre o încălzire de 2,5-3 C, a spus el.
„În cel mai bun caz, am putea totuși să ajungem la o încălzire de 1,5 C, ceea ce ar fi cel mai bine pentru bunăstarea omenirii, a biosferei și a economiei globale”, a declarat secretarul general al OMM.
Taalas a declarat că 32 de țări și-au redus emisiile și că economiile lor au continuat să crească.
„Nu mai există o legătură automată între creșterea economică și creșterea emisiilor”, a spus el.
În contrast puternic cu liderii mondiali de acum 10 ani, acum „practic toți vorbesc despre schimbările climatice ca despre o problemă serioasă, iar țările au început să acționeze”, a spus el.
