După trei săptămâni de caniculă, Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) şi observatorul european Copernicus consideră că dispun de suficiente date pentru a anunţa că iulie 2023 va fi cu siguranţă cea mai caldă lună din istoria măsurătorilor meteorologice, depăşind recordul anterior din iulie 2019, scrie AFP.
Evenimentul este probabil „fără precedent” de-a lungul a mii de ani şi este doar o „anticipare” a viitorului climatic al planetei, au estimat cele două instituţii.
Grecia, cu regiuni întregi devastate de flăcări, la fel şi Canada, afectată de asemenea de inundaţii grave, o căldură sufocantă care s-a abătut asupra Europei de Sud, Africii de Nord, sudului Statelor Unite şi o parte a Chinei, care este de asemenea afectată de sosirea taifunului Doksuri: semnele vizibile ale încălzirii globale cauzate de om se manifestă simultan, consideră AFP.
Deşi alte regiuni cunosc o vară blândă, chiar răcoroasă în nordul Europei, oamenii de ştiinţă sunt de neclintit: „Este foarte probabil ca iulie 2023 să fie cel mai caldă lună iulie înregistrată vreodată” şi chiar „cea mai caldă dintre toate lunile”, au anunţat OMM şi Copernicus, confirmând prognozele sale pe măsură ce luna iulie se apropie de sfârşit.
După o lună iunie cu temperaturi record, primele trei săptămâni din iulie sunt deja cele mai calde înregistrate vreodată. Iar anomalia de temperatură măsurată de Copernicus, care deţine date încă din 1940, este de aşa natură încât nu este necesar să se aştepte până la sfârşitul lunii pentru a se confirma acest record.
Carlo Buontempo, directorul C3S, a declarat că temperaturile din această perioadă au fost „remarcabile”, cu o anomalie atât de mare încât oamenii de știință sunt încrezători că recordul a fost doborât chiar înainte ca luna să se încheie.
Dincolo de precizia fină a măsurătorilor moderne, datele paleoclimatologice, pornind de la inelele copacilor până la nucleele de gheaţă, sugerează că aceste temperaturi actuale sunt cu siguranţă „fără precedent în istoria noastră din ultimele câteva mii de ani”, a declarat Carlo Buontempo, directorul Serviciului Copernicus privind schimbările climatice (C3S).
Şi, chiar „pe o perioadă mult mai lungă, probabil în jur de 100.000 de ani”, a adăugat el în cadrul unei conferinţe de presă.
Încălzirea globală de aproximativ 1,2 grade Celsius de la sfârșitul anilor 1800, determinată de arderea combustibililor fosili, a făcut ca valurile de căldură să fie mai fierbinți, mai lungi și mai frecvente, precum și să intensifice alte fenomene meteorologice extreme, cum ar fi furtunile și inundațiile.
Amenințare existențială
Căldura intensă și incendiile devastatoare înregistrate în luna iulie în unele părți ale emisferei nordice au provocat îngrijorare cu privire la impactul asupra sănătății, ecosistemelor și economiilor.
În condițiile în care mari părți din Statele Unite se confruntă cu un val de căldură record, președintele Joe Biden a calificat temperaturile în creștere cauzate de schimbările climatice drept o „amenințare existențială”.
„Nu cred că mai poate nimeni să nege impactul schimbărilor climatice”, a declarat el la Casa Albă, unde a ținut o videoconferință cu primarii din Phoenix, Arizona, și San Antonio, Texas, care au fost loviți de căldură.
Biden, care a declarat că căldura este „ucigașul numărul unu din cauza vremii” în Statele Unite, provocând 600 de decese în fiecare an, a anunțat măsuri de consolidare a normelor de siguranță legate de căldură pentru lucrători, în special pentru cei care lucrează în aer liber.
În Beijing, unde s-a înregistrat o serie record de patru săptămâni cu temperaturi de peste 35°C, autoritățile au cerut persoanelor în vârstă să rămână în casă, iar copiilor să reducă timpul de joacă în aer liber.
Incendiile de vegetație au făcut ravagii în mai multe țări din regiunea mediteraneană, unde căldura extremă a lăsat peisajele uscate.
Sute de pompieri se străduiesc să stăpânească incendiile mortale din Grecia, care au făcut ravagii timp de două săptămâni.
Copernicus și WMO au declarat că temperaturile medii globale de la suprafața mării, care au fost cu mult peste cele înregistrate anterior pentru această perioadă a anului începând cu luna mai, au contribuit la luna iulie excepțional de caldă.
Buontempo a declarat că „o mare parte semnificativă” a Mediteranei centrale este acum aproape sau peste toate recordurile anterioare.
Între timp, temperaturile de cadă din apele puțin adânci din sudul Floridei – care au depășit 37,8°C timp de câteva ore luni – au stabilit un nou record mondial și au amenințat recifele de corali.
OMM a declarat că cei opt ani până în 2022 au fost cei mai călduroși din istorie, în ciuda efectelor de răcire ale modelului meteorologic La Nina. Aceasta a făcut loc acum încălzirii El Nino, deși nu se așteaptă ca aceasta să se consolideze până mai târziu în cursul anului.
