Noul șef al Băncii Mondiale a declarat marți, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de finanțe din cadrul G20, care a avut loc în India, că diviziunile tot mai mari dintre țările bogate și cele sărace riscă să adâncească sărăcia în țările în curs de dezvoltare, potrivit AFP.
Multe țări încă își revin după dubla lovitură a pandemiei de coronavirus și a consecințelor războiului Rusiei din Ucraina – care a afectat prețurile globale ale combustibililor și ale materiilor prime.
Între timp, schimbările climatice afectează cel mai dureros unele dintre cele mai sărace țări, care sunt cel mai puțin capabile să le facă față.
Discuțiile G20 au loc după ce Rusia a refuzat luni să prelungească un acord care permitea exporturile critice de cereale ucrainene prin Marea Neagră, ceea ce a stârnit indignarea Organizației Națiunilor Unite, care a avertizat că milioane dintre cele mai sărace țări din lume vor „plăti prețul”.
„Trăim vremuri complicate; trebuie să fac aluzie la faptul că Rusia s-a retras ieri din inițiativa Marea Neagră-Ucraina – iar noi discutăm aici despre cum să ajutăm țările vulnerabile”, a declarat pentru AFP șeful băncii centrale germane, Joachim Nagel.
„Este cu adevărat ciudat, iar multe țări au acuzat Rusia că a făcut acest lucru”.
Ministrul sud-african de finanțe, Enoch Godongwana, a avertizat că este „probabil să aibă un impact asupra prețurilor la alimente, ceea ce va afecta mai puternic națiunile mai sărace”.
Plătește prețul
Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, a declarat că se teme că lipsa de progres riscă să divizeze economia globală.
„Lucrul care mă ține treaz noaptea este neîncrederea care desparte discret Nordul și Sudul global într-un moment în care ar trebui să ne unim”, a declarat Banga la reuniunea de două zile a miniștrilor de finanțe și a șefilor băncilor centrale din Gandhinagar, statul Gujarat.
„Frustrarea Sudului Global este de înțeles. În multe privințe, ei plătesc prețul prosperității noastre”, a declarat Banga, născut în India, cetățean american naturalizat, care a preluat funcția în cadrul băncii luna trecută, după ce a fost nominalizat de președintele american Joe Biden.
„Atunci când ar trebui să fie în ascensiune, ei sunt îngrijorați că resursele promise vor fi deturnate către reconstrucția Ucrainei, simt că regulile energetice nu sunt aplicate în mod egal, ceea ce limitează ambiția, și sunt îngrijorați că ghearele sărăciei vor trage în jos încă o generație.”
Banga a declarat pentru AFP că națiunile în curs de dezvoltare au cel mai mare procent de tineri, dar aceasta reprezintă o oportunitate doar dacă aceștia pot avea acces la educație și pot găsi un loc de muncă.
„Dacă nu o fac… acesta nu este un dividend demografic, ci o provocare pentru țări”, a declarat el pentru AFP.
Banca Mondială a declarat că depune eforturi pentru a-și spori capacitatea financiară – inclusiv prin strângerea de capital hibrid de la acționari – pentru a stimula creșterea economică și crearea de locuri de muncă, dar a precizat că viitoarea economie nu se poate baza pe o expansiune cu prețul mediului.
„Adevărul simplu este: Nu putem suporta o altă perioadă de creștere intensivă a emisiilor”, a declarat Banga.
Statele Unite spun că eforturile de reformare a creditorilor multilaterali, cum ar fi Banca Mondială și alte instituții regionale, ar putea debloca 200 de miliarde de dolari în următorul deceniu.
Progrese reduse în ceea ce privește datoria
Acordurile de restructurare a datoriilor pentru națiunile cu venituri mici au fost un obiectiv cheie al Grupului celor 20 de economii majore.
„Provocarea datoriei este cea mai mare provocare”, a declarat Banga pentru AFP.
China, a doua cea mai mare economie a lumii și unul dintre principalii creditori ai mai multor țări cu venituri mici aflate în dificultate din Asia și Africa, s-a opus până acum oricărei formule unice de restructurare a datoriilor.
„Chinezii au investit foarte mult în țările în curs de dezvoltare și… prin urmare, este posibil să piardă mai mult, astfel încât rezistența ar putea fi o funcție a acestui fapt”, a declarat Godongwana din Africa de Sud.
Discuțiile din cadrul G20 s-au axat, de asemenea, pe reforma băncilor multilaterale de dezvoltare, pe reglementările privind criptomonedele și pe facilitarea accesului la finanțare pentru atenuarea și adaptarea la impactul schimbărilor climatice.
Un prim pas recent convenit cu privire la o distribuire mai echitabilă a veniturilor fiscale provenite de la firmele multinaționale – la care au ajuns 138 de țări săptămâna trecută – s-a aflat, de asemenea, pe agenda reuniunii.
În prezent, multinaționalele, în special firmele de tehnologie, pot transfera cu ușurință profiturile în țări cu rate de impozitare scăzute, chiar dacă își desfășoară doar o mică parte din activități în aceste țări.
