Pe măsură ce criza climatică se agravează, temperaturile cresc vertiginos la nivel global, punând milioane de oameni în pericol și înrăutățind calitatea aerului. Căldura nu este doar inconfortabilă, este și o amenințare pentru sănătate și pentru aerul respirabil. Orașele se adaptează, scrie DW.
Temperaturile din emisfera nordică bat recorduri după recorduri, fiind raportate călduri extreme și mortale în țări precum SUA, China, Japonia, Italia și Spania.
În China, presa locală a raportat noi recorduri de căldură de 52 de grade Celsius în nord-vestul țării. Între timp, autoritățile japoneze au declarat o „alertă de caniculă” și au îndemnat milioane de oameni să se protejeze de temperaturile caniculare. În SUA, căldura toridă afectează 80 de milioane de persoane. În Spania, o femeie de serviciu a murit din cauza unui atac de căldură în timp ce lucra afară.
În cazul în care clima se încălzește mai drastic – un scenariu potențial în cadrul politicilor actuale – aproximativ 3,3 miliarde de oameni s-ar putea confrunta cu astfel de temperaturi extreme până la sfârșitul secolului, potrivit unui studiu publicat în luna mai în revista Nature Sustainability.
Studiul, condus de oameni de știință de la Universitatea Exeter din Marea Britanie și de la Universitatea Nanjing din China, a constatat că 60 de milioane de oameni sunt deja expuși la niveluri periculoase de căldură, caracterizate printr-o temperatură medie de 29 C sau mai mare. În prezent, temperatura la nivel mondial este cu 1,1 C peste nivelurile preindustriale.
Studiul, condus de oameni de știință de la Universitatea Exeter din Marea Britanie și de la Universitatea Nanjing din China, a constatat că 60 de milioane de oameni sunt deja expuși la niveluri periculoase de căldură, caracterizate de o temperatură medie de 29 C sau mai mare. În prezent, temperatura la nivel mondial este cu 1,1 C peste nivelurile preindustriale.
Cercetătorii care se ocupă de atribuirea condițiilor meteorologice au constatat că valurile de căldură sufocante din SUA din luna iunie au fost de cinci ori mai probabile din cauza schimbărilor climatice, în timp ce temperaturile de 40 C din 2022 din Regatul Unit ar fi fost practic imposibile fără încălzirea planetară. Vara trecută, căldura a ucis peste 60.000 de persoane numai în Europa.
Dar de ce este căldura atât de periculoasă pentru oameni și cum își pot pregăti țările populațiile și orașele pentru a face față valurilor de căldură din ce în ce mai frecvente?
Cum dăunează temperaturile caniculare sănătății umane?
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), căldura extremă poate duce la o serie de boli și la deces. Printre acestea se numără insolația și hipertermia. Temperaturile extreme agravează, de asemenea, afecțiunile cronice și au efecte indirecte asupra transmiterii bolilor, calității aerului și infrastructurii critice.
Vârstnicii, sugarii și copiii, femeile însărcinate, lucrătorii în aer liber și cei care lucrează manual, sportivii și persoanele sărace sunt deosebit de vulnerabili la temperaturile ridicate.
Limitarea încălzirii la ținta inferioară a Acordului de la Paris, de 1,5 C peste nivelurile preindustriale, ar expune totuși 400 de milioane de oameni la niveluri periculoase de căldură până la sfârșitul secolului, a constatat studiul Nature Sustainability.
Locuitorii din India, Sudan și Niger vor fi puternic afectați chiar și de o încălzire de 1,5 C, dar o încălzire de 2,7 C va avea efecte enorme asupra unor țări precum Filipine, Pakistan și Nigeria.
Costul uman al schimbărilor climatice
Cercetătorii au declarat că studiul lor întrerupe tendința de a modela impactul climatic în termeni economici și nu în termeni umani.
„Aceasta distorsionează invariabil valoarea în detrimentul vieților umane și în favoarea centrelor de bogăție”, a declarat pentru DW Ashish Ghadiali, un activist pentru climă și coautor al lucrării, adăugând că modelarea axată pe economie „acordă mai multă valoare unei vieți în statul New York decât în Bangladesh”.
De asemenea, majoritatea celorlalte modele acordă prioritate populațiilor actuale în detrimentul celor viitoare, inegalitatea în ceea ce privește încălzirea globală fiind „atât distribuită la nivel global, dar și intergenerațională”, a spus Ghadiali.
„În mod fundamental, valorizează viața mea mai mult decât viața copiilor mei și cu siguranță mai mult decât viața nepoților mei”, a spus el.
Analizând impactul fiecărei țări în parte asupra nivelurilor periculoase de căldură, cercetătorii au constatat că emisiile actuale ale 1,2 cetățeni americani medii condamnă un viitor om să trăiască în condiții de căldură extremă. În ciuda faptului că are emisii disproporționate, populația SUA se confruntă cu o amenințare mult mai mică din cauza temperaturilor periculoase.
Cum pot fi protejați oamenii de căldura extremă?
Studii anterioare au arătat că orașele sunt deosebit de vulnerabile la astfel de creșteri periculoase ale temperaturii, din cauza „efectului de insulă termică”. Clădirile, drumurile și infrastructura absorb și radiază căldura soarelui mai mult decât mediile naturale, cum ar fi pădurile și corpurile de apă, crescând temperaturile urbane cu până la 15 grade C în unele cazuri, în comparație cu zonele rurale.
Orașele din întreaga lume introduc noul rol de agent principal de termoficare pentru a face față creșterii inevitabile a temperaturii. Unul dintre aceștia este Cristina Huidobro, care a preluat această funcție pentru capitala chiliană Santiago în martie 2022.
„Multe orașe din lume se confruntă cu călduri extreme, dar soluțiile și modul în care le abordezi sunt foarte, foarte locale”, a declarat Huidobro pentru DW.
Cu toate acestea, a spus Huidobro, toate acestea urmează, în linii mari, o strategie în trei direcții – pregătire, conștientizare și adaptare.
Pregătirea poate include clasificarea valurilor de căldură în același mod ca și alte dezastre naturale sau stabilirea unui prag de alertă pentru a declanșa un anumit răspuns al orașului.
Huidobro a declarat că sensibilizarea cu privire la pericolele cauzate de căldură sunt o parte integrantă a rolului.
„Să ai grijă de tine însuți în cazul unui eveniment de căldură extremă este foarte simplu – bea apă, caută umbră și odihnește-te”, a spus ea. „Nimeni nu trebuie să moară din cauza căldurii extreme”.
Al treilea pilon este adaptarea orașului la noua realitate a temperaturilor ridicate, în mare parte prin crearea mai multor spații verzi în oraș.
Orașul Santiago din Spania tocmai a lansat un proiect de reîmpădurire urbană pentru a planta 30.000 de copaci în tot orașul și pentru a dezvolta strategii care să trateze copacii ca parte a infrastructurii urbane.
„Copaci, copaci, copaci, copaci, copaci peste tot. Se aduce mai mult verde în oraș”, a declarat Huidobro.
Dar plantarea copacilor nu este atât de ușoară pe cât crede lumea.
„Punem copaci pe străzile foarte dense, cum ar fi pe bulevardele principale ale orașului, unde ai mult ciment. Trebuie să sapi o groapă și să faci cu adevărat lucrări civile”.
De asemenea, nu este o soluție instantanee la căldura urbană, deoarece copacii au nevoie de timp pentru a crește.
„Întreaga idee este de a încerca să plantăm umbra pe care o vom avea în următorii 20 sau 30 de ani”, a spus Huidobro.
