Națiunile bogate subminează eforturile de protejare a țărilor sărace și vulnerabile împotriva efectelor crizei climatice, prin acordarea de împrumuturi în loc de granturi, prin deturnarea de bani de la alte proiecte de ajutor sau prin etichetarea eronată a banilor, arată un nou studiu, citat de The Guardian.
Potrivit unui raport al organizației caritabile Oxfam, doar 11,5 miliarde de dolari din finanțarea pentru climă din partea țărilor bogate în 2020 a fost dedicată ajutorării țărilor sărace pentru a se adapta la condițiile meteorologice extreme, în ciuda creșterii incidenței dezastrelor legate de climă.
Nafkote Dabi, responsabilul Oxfam pentru politica internațională în domeniul schimbărilor climatice, a declarat că acest lucru este inadecvat având în vedere amploarea problemei. „Nu vă lăsați păcăliți crezând că 11,5 miliarde de dolari sunt nici pe departe suficiente pentru ca țările cu venituri mici și mijlocii să își ajute populația în fața unor inundații, uragane, furtuni de foc, secete și alte daune teribile provocate de schimbările climatice”, a spus ea. „Oamenii din SUA cheltuiesc de patru ori mai mult decât atât în fiecare an pentru a-și hrăni câinii și pisicile”.
Conform unei promisiuni făcute de lumea dezvoltată în 2009, țările în curs de dezvoltare ar fi trebuit să primească 100 de miliarde de dolari pe an din 2020 pentru finanțarea combaterii schimbărilor climatice, constând în fonduri pentru a ajuta țările să se adapteze la impactul climatic și să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră. Însă această promisiune nu a fost respectată până în prezent, fiind alocate doar 83 de miliarde de dolari în 2020.
Estimările sugerează că cifra de 100 de miliarde de dolari ar trebui să fie depășită în acest an, dar Oxfam a declarat că estimările standard au supraestimat sumele reale. Acest lucru se datorează faptului că o parte din bani au fost luați din bugetele existente pentru ajutorul statelor în cauză, iar o parte din ceea ce este contabilizat ca finanțare pentru climă include fonduri alocate în primul rând proiectelor de dezvoltare, cum ar fi sănătatea și educația, cu beneficii doar tangențiale pentru climă.
Oxfam susține, de asemenea, că finanțarea ar trebui să fie oferită sub formă de granturi și nu de împrumuturi, deși unele țări donatoare apără utilizarea împrumuturilor.
Dacă toate aceste sume sunt eliminate din calcul, reiese că din cele 88 de miliarde de dolari acordate, rămân doar 21 până la 24,5 miliarde de dolari ca finanțare pură pentru climă, fără condiții, potrivit Oxfam în raportul său Climate Finance Shadow Report 2023, publicat luni.
Finanțarea climei va fi analizată îndeaproape săptămâna aceasta, în cadrul negocierilor ONU care vor avea loc la Bonn, înaintea summitului Cop28 privind clima care începe la 30 noiembrie.
Summitul din acest an – Cop înseamnă „conferința părților” în cadrul Convenției-cadru a ONU privind schimbările climatice – va fi găzduit de Emiratele Arabe Unite, o țară mare producătoare de petrol care intenționează să își extindă capacitatea de producție de combustibili fosili.
