Condițiile meteorologice extreme din Europa au ucis aproape 195.000 de persoane și au provocat pierderi economice de peste 560 de miliarde de euro începând din 1980, a anunțat miercuri Agenția Europeană de Mediu, citată de AFP.
„Aproape 195.000 de decese au fost provocate de inundații, furtuni, valuri de căldură și de frig, incendii de pădure și alunecări de teren” între 1980 și 2021, a precizat CEA în raportul său.
Din cele 560 de miliarde de euro (605 miliarde de dolari) de pierderi, doar 170 de miliarde, adică 30%, au fost asigurate, a precizat AEA, care a lansat un nou portal online care reunește date recente privind impactul fenomenelor meteorologice extreme.
„Pentru a preveni noi pierderi, trebuie să trecem urgent de la a răspunde la fenomenele meteorologice extreme… la a ne pregăti în mod proactiv pentru acestea”, a declarat pentru AFP expertul AEM Aleksandra Kazmierczak.
Potrivit celor mai recente date, valurile de căldură au reprezentat 81% din decese și 15% din pierderile financiare.
Europa trebuie să ia măsuri pentru a-și proteja populația în curs de îmbătrânire, persoanele în vârstă fiind deosebit de sensibile la căldurile extreme, a precizat AEM.
„Majoritatea politicilor naționale de adaptare și a strategiilor de sănătate recunosc impactul căldurii asupra sistemelor cardiovascular și respirator. Însă mai puțin de jumătate dintre acestea acoperă efectele directe ale căldurii, cum ar fi deshidratarea sau insolația”, a declarat aceasta.
În vara anului 2022 s-au înregistrat mai multe decese decât de obicei în Europa, în urma valurilor de căldură repetate, dar decesele din 2022 nu au fost incluse în datele publicate miercuri.
În iulie 2022 s-au înregistrat cu 53.000 de decese mai multe decât media lunară din perioada 2016-2019, în creștere cu 16%, deși nu toate aceste decese au fost atribuite direct căldurii, a precizat AEM.
Spania a înregistrat peste 4.600 de decese legate de căldura extremă în lunile iunie, iulie și august.
Modelele climatice au prezis valuri de căldură mai lungi, mai intense și mai frecvente.
În februarie 2022, AEA a declarat că vremea extremă a ucis 142.000 de persoane și a provocat pierderi de 510 miliarde de euro în perioada 1980-2020.
Creșterea cifrelor publicate miercuri s-a datorat parțial faptului că în 2021, inundațiile din Germania și Belgia au dus la pierderi economice de aproape 50 de miliarde de euro.
În ceea ce privește decesele, o schimbare de metodologie în Franța și Germania a fost responsabilă pentru variația mare, a precizat AEM.
‘Consecințe devastatoare’
Schimbările climatice cauzate de oameni au crescut riscul de secetă de cinci sau șase ori în 2022, an în care incendiile de pădure au devastat de două ori mai mult teritoriu decât în ultimii ani, a precizat AEM.
Secetele ar putea ajunge să fie foarte costisitoare.
Pierderile economice ar putea crește de la nouă miliarde de euro pe an în prezent la 25 de miliarde de euro la sfârșitul secolului, dacă planeta se încălzește cu 1,5 grade Celsius.
Această cifră ar putea crește la 31 de miliarde de euro dacă se încălzește cu 2C și la 45 de miliarde de euro dacă se încălzește cu 3C, conform scenariilor științifice.
Consecințele pentru agricultură ar putea fi „devastatoare”, a avertizat AEM.
„Fermierii pot limita impactul negativ al creșterii temperaturii și al secetei prin adaptarea soiurilor de culturi, prin schimbarea datelor de însămânțare și prin modificarea modelelor de irigații”, se arată în raport.
În lipsa unor schimbări, se preconizează că randamentele și veniturile agricole vor scădea în viitor, potrivit raportului.
În timp ce pierderile umane cauzate de inundații sunt mult mai mici, reprezentând doar două procente din total, acestea sunt cele mai costisitoare, reprezentând 56% din pierderile economice.
