Photo 202455290 © | Dreamstime.com

Cel mai mare fond suveran din lume va pune presiune pe companiile din portofoliu pentru decarbonizare și pentru încurajarea diversității

Fondul suveran al Norvegiei, cel mai mare fond suveran din lume, va deveni un acționar mai vocal și mai activ și plănuiește să voteze în ședințele consiliilor de administrație împotriva companiilor care nu își stabilesc planuri de reducere a emisiilor până la dezideratul net zero, potrivit FT.

Totodată, fondul de 1,3 trilioane de dolari vrea determine schimbare și în cadrul companiilor care își plătesc mult prea disproporționat executivii de top față de restul angajaților, precum și în cadrul companiilor care nu au un directorat cu suficientă diversitate.

Nicolai Tangen, CEO-ul fondului, a declarat la un eveniment organizat de cotidianul de business FT că entitatea pe care o conduce va deveni mult mai agresivă când vine vorba de problematicile ESG, întrucât își propune să fie un investitor mai contrarian și pe un termen mai lung în pozițiile pe care și le asumă.

„Da, putem fi mai vocali și cred că vom fi. (…) Putem vota mai mult împotriva companiilor atunci când avem așteptări diferite față de comportamentul lor”, a declarat Tangen.

Cel mai mare fond suveran din lume este la bază un fond format din bani proveniți din petrol, iar la acest moment deține în medie 1,5% din fiecare mare companie listată la nivel global.

Dimensiunea fondului a crescut de șase ori din 2008 până astăzi, în timp ce managementul a devenit mai activ în ultimii ani, anunțându-și intențiile de vot cu cinci zile înainte de adunările generale.

Tangen spune că doar 10% dintre companii din portofoliul fondului și-au setat deja o strategie și o țintă pentru dezideratul net zero, însă a menționat că acele 10% reprezintă circa o treime din totalul emisiilor generate de cele 9.000 de companii în care a investit fondul suveran al Norvegiei.

În același timp, el a atras atenția că în SUA un CEO câștigă în medie 15 milioane de dolari pe an, într-o perioadă în care lumea trece prin criza costului de trai.

„Remunerațiile executivilor și lăcomia corporativă au atins un nivel care este cu adevărat dăunător”, a declarat Tangen.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Captcha *