Deși este nevoie de acțiuni urgente pentru a combate schimbările climatice, există un instrument ușor de implementat care este deja la îndemână: spațiile verzi. Cercetările arată că arborii urbani pot reduce temperaturile între 2 și 10 grade Celsius, în funcție de condițiile locale, scrie Euronews Green.
Locuirea în apropierea spațiilor verzi are o serie de beneficii pentru sănătate, dar accesul este inegal în Europa. Iar vestea bună este că peste opt din zece europeni spun că spațiile verzi sunt ușor de accesat, potrivit unui nou sondaj Eurobarometru.
Dar există disparități clare pe întreg continentul.
În Danemarca, 100% dintre oameni au declarat că ar putea avea acces ușor la ele, în timp ce în Malta doar 51 % spun că ar putea, iar în Portugalia 77% spun că pot avea acces la ele. Deci, ce putem face pentru a face continentul mai verde?
Pot spațiile verzi să vă îmbunătățească sănătatea mintală?
O modalitate de a promova spațiile verzi este de a evidenția aspectele pozitive, potrivit Matildei van den Bosch, cercetător principal la Institutul pentru Sănătate Globală din Barcelona.
Ea dorește să îi facă pe oameni să înțeleagă beneficiile, astfel încât aceștia să fie deschiși la schimbări în orașele lor.
„Știm că nu funcționează să oferim informații unilaterale, de sus în jos, care să spună „ok, asta este bun pentru tine”, dacă oamenii nu percep acest lucru în acest fel”, spune ea.
Și există o mulțime de avantaje de împărtășit.
În afară de efectele lor de răcorire, spațiile verzi sunt legate de creșterea fericirii, de o mai bună sănătate mintală, de interacțiuni sociale sporite și de un risc mai mic de boli cardiovasculare.
Cum putem crea mai multe spații verzi în Europa?
Totuși, nu este la fel de simplu ca și cum ai planta câțiva copaci noi și ai spera la ce e mai bun.
„Este nevoie de o abordare de planificare foarte puternică, care să ia în considerare spațiul verde ca parte integrantă a planificării urbane”, spune profesorul Cecil Konijnendijk, director al Nature Based Solutions.
El a dezvoltat regula 3-30-300 ca linie directoare pentru planificarea ecologică. Prima parte înseamnă că oricine ar trebui să poată vedea cel puțin trei copaci de la casa sa.
Apoi, ar trebui să existe o acoperire de 30% a coronamentului de copaci la nivel de cartier. Cercetările arată că acesta este pragul peste care se observă beneficiile pentru climă și sănătate.
Regula finală se bazează pe recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății conform căreia nimeni nu ar trebui să locuiască la mai mult de 300 de metri de un parc sau de un spațiu verde de cel puțin un hectar.
Cum a devenit Barcelona un paradis verde?
Unele orașe europene au luat în considerare aceste recomandări. Un exemplu clar în acest sens este proiectul Superilla (Superblocuri) din Barcelona. Din 2016, orașul a închis străzile pentru mașini și a creat noi parcuri în intersecții.
„Am locuit în Barcelona în ultimii doi ani și jumătate, iar strada mea, de exemplu, a fost pur și simplu săpată, iar mașinile au fost scoase și au fost puși copaci. Așa că se întâmplă cu adevărat și este foarte radical”, spune Konijnendijk.
Poate că nu este surprinzător faptul că proiectul a fost întâmpinat cu o opoziție puternică. Unii erau îngrijorați de impactul asupra afacerilor, iar alții s-au plâns de gentrificare.
Pe măsură ce anumite zone devin mai ecologice, ele devin și mai populare, crescând prețurile locuințelor, ceea ce poate îndepărta persoanele cu venituri mai mici.
Van den Bosch spune că aceasta este o preocupare valabilă pentru cei care locuiesc în zonele ecologizate.
„Trebuie să ne gândim în termeni de infrastructură verde reală, în care să o distribuim în tot orașul”, explică ea.
Konijnendijk este de acord: „Trebuie să ne asigurăm că întregul oraș este verde și nu doar câteva locuri în care prețurile locuințelor cresc.”
Unde în Europa există cele mai multe spații verzi?
În Europa, există, de asemenea, inegalități în ceea ce privește distribuția spațiilor verzi. Accesul la spații verzi tinde să fie mai mare în orașele din țările nordice decât în orașele din țările din sud și est.
De exemplu, mai mult de 80% din populația orașului Stockholm are acces la un parc public aflat la mică distanță de mers pe jos, însă în Heraklion, Grecia, mai puțin de 20% au acces la un astfel de parc.
Acest lucru s-ar putea datora parțial unor motive istorice și culturale. Orașele mediteraneene dens populate sunt cele mai vechi din Europa, iar centrele lor s-au dezvoltat fără o planificare sistematică sau aproape deloc.
În Europa de Est, lipsa de spații verzi se datorează, de asemenea, planificării.
„A fost mai puțin controlat, s-a pus mai puțin accent pe spațiul verde”, spune Konijnendijk.
„Adesea, gândirea este că există atât de mult spațiu verde în jurul orașului, astfel încât putem construi în interior și oamenii pot ieși afară”, adaugă el.
Van den Bosch pledează pentru o schimbare de paradigmă.
„Planificatorii urbani sunt obișnuiți să planifice pentru mașini mai degrabă decât pentru oameni și, având în vedere cum se dezvoltă lumea în prezent, acest lucru pur și simplu nu va ține.”
