Băncile investesc mii de miliarde de dolari în extinderea industriilor cu cele mai mari emisii de gaze în sudul lumii, potrivit unui nou raport al ActionAid, citat de The Guardian.
Țările în curs de dezvoltare se află adesea în prima linie a crizei climatice, dar nu dispun de resursele necesare pentru a adopta planuri de acțiune în domeniul climei. Ca atare, ele au nevoie de ajutoare de miliarde de dolari pentru a-și decarboniza economiile și a se adapta la o lume care se încălzește.
Însă firmele financiare contribuie la împingerea acestor țări în direcția opusă, susține analiza de luni a organizației neguvernamentale internaționale ActionAid.
„Se spune că banii fac lumea să se învârtă, dar banii fac lumea să se întoarcă înapoi”, a declarat Teresa Anderson, liderul global pentru justiție climatică al ActionAid International, reporterilor.
Pentru realizarea raportului, ActionAid a colaborat cu compania de consultanță în domeniul comerțului internațional Profundo pentru a compila date privind împrumuturile și subscrierile acordate de marile bănci internaționale corporațiilor din domeniul combustibililor fosili și al agroindustriei.
Aceștia au constatat că, între 2016 și 2022, aceste bănci au oferit aproximativ 3,2 miliarde de dolari industriei combustibililor fosili pentru a-și extinde operațiunile în sudul global.
Printre cei mai importanți finanțatori de combustibili fosili se numără băncile chineze care finanțează dezvoltarea industriei cărbunelui, petrolului și gazelor în interiorul națiunii. Băncile americane de top, precum Citigroup, Bank of America și JP Morgan Chase, au oferit, de asemenea, trilioane de miliarde de dolari companiilor Saudi Aramco, Exxon și altor companii de combustibili fosili pentru activități cu combustibili fosili în țările în curs de dezvoltare din regiuni precum America de Sud și Africa.
În același interval de timp, potrivit analizei, marile bănci internaționale au împrumutat și subscris cel puțin 370 de miliarde de dolari pentru extinderea agriculturii industriale din sudul lumii. HSBC din Europa și Bank of America, JP Morgan Chase și Citigroup din Statele Unite conduc grupul, oferind miliarde de dolari marilor giganți agricoli precum Bayer (care a achiziționat Monsanto în 2016), ADM, Cargill și ChemChina.
Potrivit raportului, agricultura industrială este a doua cea mai mare sursă de încălzire a planetei la nivel global, din cauza poluării cauzate de producția și utilizarea îngrășămintelor chimice, a emisiilor de metan provenite de la animale și a practicii larg răspândite de a elimina vegetația care captează carbonul pentru a face loc fermelor.
„Agricultura industrială a rămas cumva departe de lumina reflectoarelor, iar noi credem că acest lucru trebuie să se schimbe din motive climatice”, a declarat Anderson.
Cercetarea, a spus Anderson, evidențiază discrepanța dintre declarațiile publice ale instituțiilor financiare privind schimbările climatice și acțiunile lor.
„Băncile globale fac adesea declarații publice că abordează schimbările climatice, dar amploarea finanțării continue a combustibililor fosili și a agriculturii industriale este pur și simplu uluitoare”, a spus ea.
O analiză separată a Sierra Club, publicată săptămâna trecută, a constatat că marile bănci globale au anunțat angajamente privind schimbările climatice, dar au finanțat totuși energia pe bază de cărbune pe întreg teritoriul SUA.
Unele bănci și-au actualizat politicile climatice în ultimii ani. Citigroup, de exemplu, a stabilit anul trecut obiective de reducere a emisiilor pentru finanțarea sa în domeniul energiei și s-a angajat să stabilească obiective similare pentru împrumuturile sale agricole până în 2025.
Și Gina Bartlett, purtător de cuvânt al HSBC, a declarat că banca și-a actualizat politica de finanțare a energiei în decembrie.
„Politica noastră actualizată în domeniul energiei înseamnă că HSBC nu va mai oferi noi finanțări sau servicii de consultanță în scopuri specifice proiectelor referitoare la noi zăcăminte de petrol și gaze naturale sau la infrastructura aferentă în zone critice din punct de vedere ecologic”, a declarat aceasta, adăugând că politicile separate privind silvicultura și produsele agricole de bază „clarifică faptul că HSBC nu va oferi servicii financiare clienților direct implicați sau care se aprovizionează de la furnizori implicați în defrișări”.
Dar între 2016 și 2022, se arată în raport, băncile internaționale au cheltuit în medie 513 miliarde de dolari anual pentru combustibili fosili și agricultură industrială combinate. Acest flux masiv de finanțare eclipsează suma de bani pe care țările din nordul global au direcționat-o către țările din sudul global pentru a ajuta la reducerea emisiilor și a sprijini adaptarea la schimbările climatice.
În același interval de timp, guvernele din nordul global au cheltuit împreună doar 22,25 miliarde de dolari în fiecare an, în medie, pentru finanțarea internațională a combaterii schimbărilor climatice. Potrivit analizei, este un semn că cauzele crizei climatice primesc mult mai mult sprijin decât soluțiile la aceasta.
„Creșterea finanțării pentru combustibilii fosili nu are niciun sens când noi, și majoritatea celor din această lume, ne aflăm în această criză planetară”, a declarat Farah Kabir, care conduce acțiunile de advocacy ale ActionAid în Bangladesh.
Lorne Stockman, director de cercetare la organizația non-profit Oil Change International, care studiază implicațiile investițiilor asupra climei, nu a lucrat la acest raport, dar a declarat că datele sunt „importante”.
„Multe proiecte de combustibili fosili nu ar putea fi dezvoltate fără sprijinul instituțiilor financiare”, a spus ea.
Potrivit acesteia, discuțiile despre investiții și dezvoltare durabilă vor eșua dacă investițiile nu vor fi reorientate.
Autorii noului raport solicită guvernelor din nordul lumii să crească numărul de granturi publice fără obligații pentru energie regenerabilă, agricultură regeneratoare cu emisii reduse de dioxid de carbon și planuri de adaptare la schimbările climatice în țările mai sărace și, de asemenea, să sporească reglementările privind sectorul financiar, în încercarea de a reduce finanțarea industriilor poluante.
„Avem nevoie ca băncile care finanțează această criză să nu mai finanțeze distrugerea climei și avem nevoie ca guvernele să intervină pentru a putea oferi bani într-un mod rapid și corect”, a declarat Amerasinghe.
Basav Sen, director de politici climatice la Institutul pentru Studii Politice, care nu a lucrat la raport, a declarat că, deoarece raportul cuantifică responsabilitatea băncilor pentru proliferarea combustibililor fosili și a agriculturii în sudul global, acesta ar putea fi folosit și pentru a atrage răspunderea.
