Băncile, inclusiv unii dintre cei mai mari creditori din Europa, au ajutat companiile producătoare de combustibili fosili să strângă peste 1.000 miliarde de euro (869 de miliarde de lire sterline) de pe piețele globale de obligațiuni de la semnarea acordului climatic de la Paris, potrivit unei investigații realizate de The Guardian și de partenerii săi.
În cadrul eforturilor de a ajunge la emisii zero de carbon, cei mai mari creditori din Europa se confruntă cu presiuni tot mai mari pentru a-și limita sprijinul financiar acordat companiilor producătoare de combustibili fosili prin împrumuturi directe și alte facilități de finanțare.
Dar analiza a mii de tranzacții din 2016, când peste 190 de țări au convenit la summitul ONU de la Paris să limiteze încălzirea globală prin reducerea poluării, a dezvăluit că instituțiile de creditorare, inclusiv Deutsche Bank, HSBC și Barclays, au continuat să profite de pe urma expansiunii petrolului, gazelor și cărbunelui prin susținerea vânzării de obligațiuni pentru combustibili fosili.
Constatările au stârnit îngrijorări în rândul militanților pentru investiții durabile, care se tem că băncile continuă să ofere sprijin financiar „ascuns” companiilor energetice responsabile de creșterea emisiilor de carbon la nivel mondial, chiar dacă se angajează public să renunțe treptat la acordarea de împrumuturi directe pentru noi proiecte.
The Guardian spune că a lucrat alături de alte ziare europene și de platformele olandeze Investico și Follow the Money pentru a analiza în detaliu 1.700 de emisiuni de obligațiuni înregistrate de furnizorul de informații financiare Bloomberg.
Obligațiunile sunt emise de companii pentru a ajuta la strângerea de fonduri pentru proiecte specifice sau pentru operațiunile lor generale. Ele acționează efectiv ca o garanție de plată între companie și investitorii care cumpără obligațiunile. Băncile încasează comisioane prin subscrierea și comercializarea obligațiunilor către clienții lor și alți investitori și prin furnizarea de servicii de consultanță sau administrative. Băncile de subscriere garantează vânzările de obligațiuni, cumpărându-le înainte de a le vinde investitorilor pe piața mondială a obligațiunilor. În mod obișnuit, o singură emisiune de obligațiuni implică ajutorul mai multor bănci.
Investigația s-a axat doar pe obligațiunile companiilor energetice identificate de grupul de campanie Urgewald ca fiind cele care și-au dezvăluit public obiectivele de creștere a producției de combustibili fosili, și numai după încheierea Acordului de la Paris privind clima. Acordul a consacrat obiectivul de a limita creșterea temperaturilor la mult sub 2 grade Celsius față de nivelurile din perioada preindustrială. Experții în domeniul climei au avertizat că niciun nou proiect privind combustibilii fosili nu este compatibil cu acordul de la Paris.
Cercetarea a scos la iveală 1.000 de miliarde de euro în astfel de obligațiuni emise prin intermediul piețelor globale de obligațiuni de la începutul anului 2016. Printre marii împrumutați se numără compania petrolieră de stat braziliană Petrobras și compania petrolieră de stat rusă Rosneft. Acordul de la Paris a angajat guvernele globale să ia măsuri.
Potrivit cercetării, principalii facilitatori europeni de obligațiuni pentru combustibili fosili au fost Deutsche Bank din Germania, HSBC și Barclays din Marea Britanie și băncile franceze Crédit Agricole și BNP Paribas.
Potrivit sursei citate, pe măsură ce cresc presiunile asupra centrelor financiare europene pentru a adopta politici compatibile cu schimbările climatice, multe bănci au renunțat la relațiile clasice de creditare cu marile companii producătoare de combustibili fosili și au trecut la un sprijin mai indirect, ajutând la emiterea de obligațiuni corporative, potrivit militanților.
Cele mai multe bănci aleg să nu ia în considerare vânzările de obligațiuni pentru care sunt plătite să lucreze atunci când își măsoară performanțele în materie de schimbări climatice, chiar dacă fondurile strânse joacă un rol important în susținerea unor noi proiecte cu emisii ridicate de dioxid de carbon pentru unii dintre cei mai mari emițători.
Experții în domeniul climei, printre care Andreas Rasche, profesor de afaceri în societate la Centrul pentru durabilitate al Școlii de afaceri din Copenhaga, au criticat băncile pentru că nu își asumă responsabilitatea pentru rolul pe care îl au în sprijinirea companiilor producătoare de combustibili fosili să acceseze fonduri prin intermediul pieței de obligațiuni.
Rasche a declarat: „Participarea la activitățile de subscriere face ca băncile să fie complice la emisiile care rezultă din obligațiunile emise de companiile de petrol și gaze. Le ajuți să strângă bani și știi la ce vor fi folosiți acești bani – astfel, ești implicat în această activitate.”
Militanții sugerează că piețele globale de obligațiuni sunt ca „ușa din spate” pentru marii poluatori care plănuiesc să acceseze finanțare pentru proiectele lor, în contextul în care finanțarea bancară directă este tot mai mult sub control.
Lara Cuvelier, o activistă pentru investiții durabile din cadrul Reclaim Finance, a declarat: „Este o modalitate de a continua să lucreze cu aceste companii, de a menține legăturile comerciale. Faptul că ajută aceste companii să strângă fonduri pe piața obligațiunilor arată că nu doresc să rupă aceste legături și să înceteze să mai sprijine companiile care utilizează combustibili fosili.”
„Această investigație demonstrează în mod clar nevoia urgentă ca băncile – și, de asemenea, investitorii – să adopte politici sectoriale specifice care să acopere toate serviciile financiare, inclusiv obligațiunile”, a adăugat Cuvelier.
Potrivit investigației, Deutsche Bank a fost cea mai mare, acționând ca subscriitor sau bookrunner pentru obligațiuni legate de combustibili fosili care au strâns un total de 432 de miliarde de euro de la Acordul de la Paris privind clima. În același timp, banca a promis că își va reduce „emisiile finanțate” pentru sectorul de petrol și gaze cu 23% până în 2030 și cu 90% până în 2050.
Banca a precizat într-un comunicat că „și-a redus în mod semnificativ angajamentul față de sectorul petrolului și gazelor naturale din 2016 și în special de anul trecut”. Aceasta a adăugat că Deutsche Bank nu are „deloc intenția de a schimba sfera de activitate de la acordarea de împrumuturi la emisiunea de obligațiuni pentru clienții din sectorul combustibililor fosili”.
Cercetarea a constatat că banca britanică HSBC a facilitat obligațiuni care au strâns 423 de miliarde de euro pentru companii din sectorul combustibililor fosili începând din 2016, în timp ce s-a angajat să își reducă emisiile finanțate pentru sectorul petrolului și gazelor cu 34% până la sfârșitul deceniului, înainte de a ajunge la zero net până în 2050.
HSBC nu a răspuns la o solicitare de comentarii a publicației britanice.
În același timp, băncile franceze Crédit Agricole și BNP Paribas au ajutat la emiterea de obligațiuni care au strâns 351 de miliarde de euro și, respectiv, 295 de miliarde de euro, potrivit anchetei. Crédit Agricole s-a angajat să își reducă emisiile finanțate la zero până în 2050. BNP Paribas a declarat la începutul acestui an că va înceta orice finanțare pentru noi proiecte de combustibili fosili, dar politica îi permite în continuare băncii să finanțeze companiile care utilizează combustibili fosili.
Un purtător de cuvânt al BNP Paribas a declarat că amploarea istorică a investigației nu reflectă progresele recente ale băncii în ceea ce privește „întoarcerea paginii privind combustibilii fosili”. Banca a susținut că ponderea sa pe piața obligațiunilor pentru companiile de petrol și gaze a scăzut la 0,99% în 2023, față de o cotă de piață de 3,39% în 2020.
Crédit Agricole a declarat că decizia de a exclude acordurile de obligațiuni din obiectivele sale privind clima a fost în conformitate cu metodologia adoptată de o alianță de bănci în timpul discuțiilor Cop26 ONU privind clima de la Glasgow din 2021. „Cu toate acestea, odată ce obligațiunea este deținută de investitor, aceasta este luată în considerare în emisiunile lor investite”, a declarat purtătorul de cuvânt al băncii.
Barclays, cu sediul la Londra, este una dintre puținele bănci care își include activitățile de pe piețele de capital în ambiția sa de a deveni o bancă net zero până în 2050. Potrivit cercetării, banca a ajutat companiile producătoare de combustibili fosili să obțină obligațiuni în valoare de 350 de miliarde de euro în anii care au trecut de la Acordul de la Paris.
Un purtător de cuvânt al Barclays a declarat că obiectivele climatice ale băncii, stabilite în 2020, acoperă nu numai împrumuturile sale directe, ci și finanțările pe piețele de capital pe care le-a facilitat, cum ar fi emisiunile de obligațiuni. „Am fost una dintre primele bănci care a făcut acest lucru”, a spus purtătorul de cuvânt.
Ancheta a mai constatat că societatea petrolieră de stat din Mexic, Petróleos Mexicanos, a apărut ca fiind cel mai mare beneficiar al obligațiunilor legate de combustibilii fosili, după ce a strâns 115 miliarde de euro începând cu 2016. Petrobras a strâns 38 de miliarde de euro în aceeași perioadă, în timp ce Roseneft a strâns 34 de miliarde de euro. Shell și BP au strâns 31 de miliarde de euro și, respectiv, 29 de miliarde de euro din obligațiuni pentru combustibili fosili.
