Bacteriile care consumă metanul, gaz cu efect de seră, ar putea încetini ritmul încălzirii globale, potrivit unui studiu publicat săptămâna aceasta, preluat de The Guardian.
Metanul este un puternic gaz cu efect de seră emis de sistemele energetice (gaze naturale și petroliere), de industrie, de agricultură, de utilizarea terenurilor și de activitățile de gestionare a deșeurilor.
Acum, un grup de cercetători de la Universitatea California Long Beach propune o metodă de eliminare a metanului prin utilizarea unui grup de bacterii cunoscute sub numele de metanotrofe pentru a transforma în mod natural metanul în dioxid de carbon și biomasă. Toate bacteriile din acest grup „mănâncă” metanul, eliminându-l din aer și transformând o parte din el în celule ca sursă de proteine durabile”, potrivit cercetătorului principal, Mary E Lidstrom.
Echipa lui Lidstrom a descoperit o tulpină de bacterii din acest grup, numită methylotuvimicrobium buryatense 5GB1C, care poate elimina metanul în mod eficient chiar și atunci când acesta este prezent în cantități mai mici. Dacă ar deveni larg răspândită, această tehnologie are potențialul de a contribui la încetinirea încălzirii globale, au declarat cercetătorii.
În mod obișnuit, acest grup de bacterii se dezvoltă în medii cu niveluri ridicate de metan (între 5.000 și 10.000 de părți pe milion (ppm)). Concentrațiile normale din atmosfera noastră au niveluri mult mai scăzute, de doar aproximativ 1,9 ppm de metan. Dar anumite zone, cum ar fi depozitele de deșeuri, câmpurile de orez și puțurile de petrol, emit concentrații mai mari, de aproximativ 500 ppm.
„Bacteriile care consumă rapid metanul la concentrațiile ridicate întâlnite în jurul turmelor de vite etc. ar putea avea o contribuție uriașă la reducerea emisiilor de metan, în special din agricultura tropicală”, a declarat Euan Nisbet, profesor de științe ale Pământului la Royal Holloway, Universitatea din Londra, comentând rezultatele studiului.
Rata ridicată de consum de metan a tulpinii se datorează probabil unei cerințe energetice reduse și unei atracții mai mari pentru metan – de peste cinci ori mai mare decât cea a altor bacterii, potrivit studiului.
„Bacteria oxidează metanul în CO2 (un gaz cu efect de seră mult mai puțin puternic) și astfel se poate folosi chiar și gazul de eșapament pentru a pompa în sere și a cultiva roșii”, a declarat Nisbet.
„Cea mai mare barieră în calea implementării este acum de ordin tehnic: trebuie să mărim de 20 de ori unitatea de tratare a metanului. Dacă putem realiza acest lucru, atunci cele mai mari bariere devin capitalul de investiții și acceptarea publică. Credem că am putea avea piloți de teren testați în trei-patru ani, iar extinderea ar depinde apoi de capitalul de investiții și de comercializare”, a spus Lidstrom.
Sectorul agricol este cea mai mare sursă de emisii de metan din cauza gunoiului de grajd și a emisiilor gastroenterice. Metanul are o putere de încălzire de peste 85 de ori mai mare decât cea a dioxidului de carbon în primii 20 de ani după ce ajunge în atmosferă și reprezintă o problemă deosebită ca gaz cu efect de seră.
Metanul din atmosferă a crescut rapid în ultimii 15 ani, atingând niveluri record, iar în prezent reprezintă cel puțin 30% din încălzirea globală totală. În 2021, mai multe dintre cele mai mari economii ale lumii au convenit, în cadrul Cop26, să colaboreze pentru a reduce de urgență nivelurile de metan. Cu toate acestea, ele continuă să crească.
Pentru a pune în aplicare bacteriile care mănâncă metan la scară largă, vor fi necesare mii de reactoare de înaltă funcționalitate.
„Acest lucru poate fi descurajant, dar dacă supraviețuirea noastră depinde de reducerea metanului atmosferic acum, costul poate fi o prioritate mai mică în alocarea resurselor. Lipsa de voință politică și de înțelegere în sectorul public și privat cu privire la urgența necesității de a reduce metanul acum va face ca încălzirea globală să se agraveze și mai mult în anii următori”, a declarat Mary Ann Bruns, profesor de microbiologie a solului la Pennsylvania State University.
În prezent, majoritatea soluțiilor propuse pentru reducerea metanului se concentrează pe scăderea emisiilor, însă acest lucru nu este întotdeauna posibil. Cercetătorii subliniază faptul că sunt necesare atât strategii de eliminare a metanului, cât și de scădere a emisiilor pentru a îndeplini obiectivele climatice. Cu toate acestea, Lidstrom avertizează că orice strategii de reducere a emisiilor care sporesc activitatea bacteriană în comunitățile naturale ar putea duce, de asemenea, la creșterea emisiilor de oxid de azot (N2O), care are un potențial de încălzire globală de 10 ori mai mare decât cel al metanului. În mod critic, această tehnologie bazată pe bacterii metanotrofe nu produce emisii de oxid de azot.
Proiecțiile recente au prezis că încălzirea globală poate fi redusă cu 0,21C – 0,22C prin eliminarea a 0,3 – 1 petagramă de metan până în 2050. Se preconizează că scăderi ale temperaturii de această amploare vor fi semnificative, în special atunci când sunt combinate cu alte strategii de reducere a emisiilor.
