Astronomii sunt de părere că ar trebui să se ia în considerare interzicerea mega-constelațiilor de sateliți de joasă altitudine, cum ar fi Starlink al lui Elon Musk, pentru a reduce poluarea luminoasă și pentru a ne păstra capacitatea de a studia cerul, scrie The Guardian.
Într-o serie de lucrări și articole de opinie publicate în revista Nature Astronomy, oamenii de știință au tras un semnal de alarmă cu privire la strălucirea cerului nocturn, o echipă de experți solicitând oamenilor de știință să țină piept „marilor lumini”, așa cum au făcut-o și în alte domenii, cum ar fi marele tutun și marele petrol, și să introducă reglementări.
Pentru megaconstelațiile de sateliți de joasă altitudine, scriu ei, acest lucru ar putea însemna un veto.
„Pe scara beneficiilor și a daunelor imediate sau pe termen lung pentru societate, și în ciuda popularității megaconstelațiilor de sateliți, nu trebuie să respingem posibilitatea de a le interzice. Dimpotrivă, credem că impactul și riscurile sunt prea mari pentru ca această posibilitate să fie exclusă”, scriu ei.
Echipa afirmă că este puțin probabil ca organismele care contribuie la poluarea luminoasă – fie că este vorba de LED-uri sau alte lămpi de la sol, fie de sateliții de joasă altitudine – să se reglementeze singure.
„De fiecare dată când o anumită problemă de sănătate sau de mediu apare și începe să fie abordată în literatura științifică, „mașinăria îndoielii” este pusă în funcțiune de poluatori pentru a opri, sau cel puțin a întârzia cu ani sau decenii, adoptarea de contramăsuri și reguli pentru protejarea sănătății umane și a mediului”, scriu Fabio Falchi, de la Institutul pentru Știința și Tehnologia Poluării Luminii din Italia, și coautorii săi într-un articol de comentarii.
Ca urmare, echipa a cerut să se ia măsuri.
„După părerea mea, ar trebui să existe o limită maximă pentru numărul total de sateliți pe orbite joase, iar numărul lor este probabil deja prea mare”, a declarat Falchi, echipa scriind că ar trebui introduse limite și pentru lumina artificială pe timp de noapte.
Potrivit unui articol de perspectivă care însoțește articolul, megaconstelațiile au crescut peste dublu numărul de sateliți funcționali pe orbita joasă a Pământului de la începutul anului 2019, cu un număr vast de lansări planificate în anii următori.
Dar experții spun că acest lucru a avut un cost: iluminarea de către soare a sateliților artificiali și a gunoiului spațial asociat a crescut luminozitatea cerului pe timp de noapte.
„Asistăm la o transformare dramatică, fundamentală și poate semi-permanentă a cerului de noapte, fără precedent istoric și cu o supraveghere limitată”, scrie John Barentine de la Dark Sky Consulting și colegii săi.
Potrivit autorilor, una dintre preocupări este că semnalele astrofizice slabe vor deveni din ce în ce mai greu de detectat din cauza creșterii luminozității cerului nopții.
„Un exemplu cu consecințe sociale distincte și potențial grave este detectarea obiectelor din apropierea Pământului care reprezintă un risc ridicat de coliziune cu planeta noastră”, scriu ei. În plus, echipa notează că o creștere a „zgomotului” poate duce la o pierdere de eficiență și, prin urmare, la o povară financiară mai mare pentru instalațiile de cercetare, din cauza creșterii timpului necesar pentru colectarea și combinarea datelor.
Urmele de sateliți în imaginile astronomice reprezintă o altă problemă, în timp ce există, de asemenea, o preocupare cu privire la impactul creșterii luminozității cerului nocturn asupra sistemelor biologice.
Apoi, există impactul asupra publicului, care ar putea vedea mai greu Calea Lactee, constelațiile familiare, aurorele slabe și meteoriții care luminează slab.
În general, oamenii de știință sugerează că mizele sunt prea mari pentru a nu acționa.
„Pentru publicul larg există posibilitatea de a pierde priveliștea naturală a unui cer înstelat natural perfect, oriunde pe Pământ”, a declarat Falchi.
